BUGET 2014. Primarii vin la Bucureşti să îi ceară lui Ponta TAXA PE STÂLP: „Cei care furnizeză curent cetăţeanului meu trebuie să vină în buget la mine”

Înainte ca noua “taxa pe stâlp”, aşa cum este numită generic impozitarea construcţiilor speciale anunţată de premierul Victor Ponta, să se oficializeze, primarii încep să îşi dispute cu Guvernul banii pe care statul ar urma să îi încaseze.
De la sondele de foraj la stâlpii reţelelor de electricitate şi telefonie, de la conductele de gaze până la coşurile de fum, Guvernul a decis după negocierile cu FMI taxarea construcţiilor speciale cu 1,5% de la 1 ianuarie. În proiectul de ordonanţă de urgenţă care va fi adoptat joi în Guvern, la pachet cu bugetul, Ministerul Finanţelor aprevăzut clar direcţionarea acestui impozit către bugetul de stat. Primarii marilor municipii, contactaţi de gândul, consideră însă, la unison, că banii trebuie să rămână la bugetele locale unde se şi colectează.
„Sigur că banii trebuie să rămână la bugetul local, pentru că aceste reţele ocupă terenul localităţii respective”, spune Tudor Pendiuc (PSD) primarul Piteştiului şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR). De aceeaşi părere sunt şi primarii din Alba Iulia, Baia Mare, Satu Mare. “Dacă tot punem o taxă suplimentară pe care o încasăm noi, n-ar trebui să ni-i ia la Bucureşti”, susţine şi Dorel Coica (PSD), primarul din Satu Mare. PDL-istul Mircea Hava (Alba Iulia) este şi mai tranşant: “Să vină să le colecteze ei, noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”.
Primarii PSD vor să ridice problema noilor taxe şi în partid, lui Victor Ponta, vineri, la Liga Aleşilor Locali ai PSD şi sâmbătă, la Consiliul Naţional.
Primarul din Oradea, liberalul Ilie Bolojan, s-a resemnat însă în privinţa acestor venituri. “Noi întotdeauna vom dori ca impozitele colectate pe teritoriul unor localităţi să revină la primărie. Va exista întotdeauna această dispută. Pe de altă parte, Guvernul de ce a luat aceste măuri? Ca să îşi cârpească găurile. Nu a făcut-o pentru autorităţile locale”, anticipează el.
Până la împărţirea banilor, la nivel local nu există în acest moment evidenţe concrete legate de numărul acestor construcţii speciale, ceea ce face imposibilă o estimare apropiată de realitate a sumelor care vor veni din aceste impozite, cu atât mai mult cu cât instituţiile publice şi fundaţiile vor fi exceptate de la plată.
Primar PSD: „O să fac un demers şi politic şi în organizaţia primarilor PSD, vineri”
Compromisul maxim pe care primarii PSD se declară dispuşi să îl facă este împărţirea acestor bani, în funcţie de amplasarea reţelelor, cu bugetul de stat. „Sigur că banii trebuie să rămână la bugetul local, pentru că aceste reţele ocupă terenul localităţii respective. Numai dacă ocupă domeniul public al statului, impozitul să fie încasat de stat. Dumnealor pot să solicite eventual să încaseze impozitul pentru conductele care transportă gazul prin oraşul meu, dar care nu ajunge la consumatorii din Piteşti, agenţi economici sau cetăţeni. Cele care furnizeză cetăţeanului meu trebuie să vină la mine”, susţine Pendiuc.
Argumentul său: primarii sunt deseori „încurcaţi” de companiile de gaze sau de cele de electricitate. „Aceste reţele nouă ne generează probleme. Dacă vreau să construiesc pe terenul meu, al municipiului Piteşti, dar pe acolo trece o conductă, trebuie să deviez şi să plătesc devierea. Eu am vrut să fac o parcare şi am întâmpinat această problemă. Toate autorităţile publice locale au reţele pe teritoriul lor şi banii trebuie să se încaseze acolo. Nu numai pentru că îmi ocupă domeniul public, dar preţul energiei este plătit de cetăţenii pe care îi reprezint eu. Eu mă aştept la orice, dar nu este corect (ca banii să revină bugetului de stat, n.red.)”, spune el.
Primarii sunt cu atât mai hotărâţi cu cât, arată ei, ideea acestui impozit le-a aparţinut. „Noi solicităm această taxare de multă vreme, de 7-8 ani”, arată Pendiuc, decis să susţină cauza păstrării banilor la municipalitate la întâlnirile de partid de la finalul săptămânii, în faţa lui Victor Ponta, înainte de adoptarea OUG. „Liga Aleşilor Locali la PSD, apoi e Consiliul Naţional, e o ocazie foarte bună”, spune primarul.
Dorel Coica, de la Satu Mare, i se aliază. „Nu mi se pare că această colectare trebuie făcută de ei. Banii trebuie să rămână în bugetul local. Dacă tot punem o taxa suplimentară, n-ar trebui să ni-i ia. O să fac un demers şi politic şi în organizaţia primarilor PSD, vineri”, se arată hotărât Coica.

Ultimatum de la PDL: „Noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”
Sursa suplimentară de venit nu se vrea scăpată printre degete nici la Baia Mare. „Bineînţeles că banii trebuie să ajungă la bugetul local. Domnul ministru Chiţoiu trebuie să realizeze că este liberal şi să descentralizeze, nu să centralizeze veniturile. Îi recomand să aplice politici liberale şi să nu mai filtreze aceşti bani prin diverse instituţii centrale”, spune Cătălin Cherecheş, ales din partea liberalilor, în prezent membru UNPR.
Din opoziţie, Mircea Hava este şi mai vehement. „Dacă aceste construcţii sunt în raza de administrare a municipalităţii, trebuie să rămână la municipiu. „Dacă vor să le ia la bugetul naţional, să vină să le colecteze ei, noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”, refuză el orice compromis cu Guvernul. Fără să se opună ridicării excepţiei în privinţa construcţiilor speciale, primarul PDL crede că Guvernul nu se va opri aici. „Mâine or să impoziteze aerul, că sunt într-o teribilă criză de bani”, crede el-
Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al AMR, nu are însă mari aşteptări legate de păstrarea banilor la bugetele primăriilor. „Noi întotdeauna vom dori ca impozitele colectate pe teritoriul unor localităţi să revină la primărie. Va fi o dispută. Pe de altă parte, Guvernul de ce a luat aceste măuri? Ca să îşi cârpească găurile. Nu a făcut-o pentru autorităţile locale”, crede el, adăugând că „la şedinţa de luni în Asociaţia Municipiilor săptămâna viitoare se va decide cum punem problema”.

Iohannis: „Mi se pare corect să se impoziteze tot ce se poate impozita”
Dacă pe bani există o dispută cu Guvernul, în privinţa existenţei impozitului, primarii sunt cu toţii de acord. „Dacă vorbim de impozite şi taxe, mi se pare corect să se impoziteze tot ce se poate impozita. Mi s-a părut întotdeauna puţin straniu că noi impozităm cetăţenii şi pentru curte şi pentru casă, dar alţii folosesc tot felul de lucruri, renumitul stâlp şi aşa mai departe, fără să plătească niciun impozit. Mi se pare chiar foarte corect să se impoziteze şi structurile speciale. De ce nu s-ar impozita?”, a spus primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, întrebat cum comentează introducerea unor noi impozite.
Mai mult, Iohannis anticipează că impozitele „cu siguranţă, se vor regăsi” în facturile plătite de către cetăţeni, întrucât furnizorii de utilităţi cunosc suficiente metode pentru a „arunca povara fiscală pe consumatorul final”.
Şi în opinia lui Cherecheş „această impozitare se impunea de multă vreme. Pune ordine în relaţia statului cu aceste companii. Pentru orice bun pe care îl posedăm trebuie să plătim impozit. E normal”, crede el.

Ce impozitează Guvernul
Mai complicat este însă cu evaluarea veniturilor pe care impozitul le-ar putea aduce. Potrivit documentelor de la Ministerul Finanţelor, vor fi taxate: „centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni; centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice; piste şi platforme; sonde de ţiţei, gaze şi sare; rampe de încărcare – descărcare; coşuri de fum şi turnuri de răcire; iazuri pentru decantarea sterilului; heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură; infrastructură transport feroviar; infrastructură drumuri :alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc); linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console); platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv lacuri artificiale de acumulare; construcţii pentru transportul energiei electrice; canale de irigaţii; etc.”
Cuantumul taxei va fi de 1,5% din valorea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior şi se va aplica pe baza unei declaraţii făcute până pe 25 mai.

Primarii nu au încă o evidenţă a reţelelor. Chiţoiu a estimat însă cât ar câştiga la buget
Până la centralizarea acestor declaraţii, primarii spun că nu au evidenţe clare ale construcţiilor speciale din localităţile în care au fost aleşi, iar punerea la punct a unei astfel de baze de date durează aproximativ 6 luni luând în calcul doar documentele aflate în arhivele primăriilor.
„Nefiind impozitate, nu cred că există o evidenţă în acest moment. Noi ştim câţi stâlpi avem, dar nu toţi au corpuri de iluminat, de exemplu. Probabil că vor fi nişte declaraţii ale companiilor, iar primăria le va verifica”, anrticipează Bolojan.
La Baia Mare, Cherecheş a început inventarierea, dar mai are nevoie de câteva luni ca să o finalizeze. „Noi am început să facem o evidenţă a acestor construcţii speciale de multă vreme. Am început acum vreo şase luni şi cred că terminăm până la finalul anului. Cam şase luni durează, dar e şi obligaţia celor care le deţin să le declare”, arată primarul.
Cele mai multe date ar exista în dosarele de cerere a autorizaţiilor de funcţionare, însă centralizarea ia timp. „Putem calcula, avem toate elementele pentru a calcula cât înseamnă aceste reţele pentru că le-am dat autorizaţiile de funcţionare şi atunci au pus la dosar toate aceste lucruri. Iar dacă sunt reţele vechi, pentru care nu mai există documentele, putem apela la companii”, consideră Pendiuc.
Chiar dacă evidenţa clară va exista abia la sfârşitul lunii mai, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a avansat deja, fără a anunţa pe ce îşi bazează calculul, estimarea că statul va încasa 450-500 de milioane de lei pe an din noul impozit.

SURSA:GÂNDUL