Category Archives: Economic

Frica de cutremure produse de fracturarea hidraulică, neîntemeiată. Ce spune un expert în tectonică despre explorarea și exploatarea gazelor de șist

Este imposibil ca eplorarea și exploatarea gazelor de șist să producă cutremure, potrivit profesorului Victor Mocanu, expert în tectonică, la Universitatea București.
Profesorul Victor Mocanu a declarat pentru DC NEWS că seismele în Vrancea au loc la adâncimi foarte mari de până la 200 de km, adâncimi la care fracturarea hidraulică nu ajunge.

Veste proastă pentru șoferi. Vezi ce taxă le mai pregătește Guvernul

Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, pe șoseaua de centură a Capitalei, unde a făcut o declarație neașteptată în legătură cu o nouă taxă, care îi va afecta pe mulți șoferi.
Şoferii care vor circula pe autostradă între Piteşti şi Constanţa vor fi obligaţi să achite o taxă, iar din banii astfel colectaţi vor fi acoperite costurile de modernizare a centurii de sud a Capitalei, reiese din declaraţiile premierului Victor Ponta.

Poşta Română, Electrocentrale şi CET-uri încep disponibilizările. Guvernul a alocat banii de şomaj

Poşta Română, compania Electrocentrale Grup şi societăţile de producere a agentului termic din Brăila, Oneşti, Suceava şi Bacău vor începe procedura de disponibilizare de angajaţi, operaţiune posibilă după ce Guvernul a avizat, miercuri, alocarea fondurilor pentru achitarea venitului de completare.
Printr-un set de hotărâri aprobate în şedinţa de miercuri, Guvernul a dispus alocarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fondurilor destinate plăţii în acest an a venitului de completare pentru persoanele disponibilizate la aceste societăţi.

Astfel, pentru angajaţii care vor fi disponibilizaţi de la Poşta Română au fost alocate 7,4 milioane lei, iar pentru Termica Suceava au fost aprobate 1,7 milioane lei.

Pentru CET Brăila au fost alocate 814.000 lei, pentru Termon Oneşti au fost acordate 216.000 lei, pentru Electrocentrale Grup au fost aprobate 225.000 lei, iar pentru CET Bacău au fost alocate 264.000 lei, tot pentru plata venitului de completare.

Conform planurilor de disponibilizare aprobate anterior la nivelul societăţilor, Poşta Română va renunţa la 3.650 de angajaţi începând cu luna septembrie (dintr-un total de 32.887 salariaţi), CET Brăila, la 140 de angajaţi, Termon Oneşti, la 37 de angajaţi, Termica Suceava, la 295 angajaţi, CET Bacău, la 104 angajaţi.

SURSA:MEDIAFAX

Guvernul ia în calcul majorarea salariilor pentru anul viitor

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, a explicat care sunt variantele luate în calcul pentru creşterea veniturilor celor care lucrează la stat.
“O varintă este să mergem cu creşterea cu rata inflaţiei pentru toate salariile bugetare. O altă variantă este să mergem cu o creştere mai mare pentru o anumită câtegorii de bugetari şi fără creştere pentru alte categorii de bugetari. O altă variantă este să mergem cu o creştere mai mare pentru bugetari până la un anumit salariu şi nicio creştere pentru bugetarii care au peste un anumit salariu. Altă variantă este să încercăm aplicarea unui procent din schema legii salarizării unitare”, a declarat, la România TV, Liviu Voinea.

Veştile bune îi vizează în special pe cei din Sănătate şi Educaţie.

“Grila este favorabilă pentru toţi cei din Sănătate, altfel este favorabil şi pentru învăţământul preuniversitar. În interiorul grilei de salarizare este posibilă creşterea poate chiar mai mult pentru Sănătate faţă de altele”, a mai spus ministrul delegat pentru Buget.

SURSA:DCNEWS

HG privind privatizarea CFR Marfă a fost publicată în MO. Termen pentru vânzare – octombrie. CONDIŢII: GFR pune în cont 20 milioane de euro şi opinia CC

Hotărârea de Guvern pentru aprobarea condiţiilor de privatizare a CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acţiuni către SC Grup Feroviar Român a fost publicată, miercuri seară, în Monitorul Oficial. Guvernul a stabilit că termeul de finalizare a privatizării CFR Marfă este jumătatea lunii octombrie, printre condiţiile impuse pentru încheierea tranzacţiei figurând constituirea unui depozit bancar de aproximativ 20 milioane de euro de către GFR şi o adresă sau un aviz de la Consiliul Concurenţei.
Hotărârea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acţiuni către Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ.

Monede dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase, emise de BNR. Cum arată şi ce preţuri au monedele speciale

Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, miercuri, o monedă din argint, una din tombac cuprat şi un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea cântăreţei Mariei Tănase (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963).
Potrivit anunţului publicat pe site-ul instituţiei, moneda din argint are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 10 lei, titlu – 999‰, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 31,103 grame, calitate proof, cant zimţat.

Aversul monedei din argint redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.

Moneda din tombac cuprat are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 1 leu, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 23,5 grame, calitate proof, cant zimţat.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.

Moneda din aur are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 100 de lei, titlu – 900‰, formă rotundă, diametru – 21 mm, greutate – 6,452 grame, calitate proof, cant zimţat.

Aversul monedei din aur redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.

Reversul, comun tuturor monedelor – din aur, argint, tombac cuprat -, prezintă portretul Mariei Tănase şi, în arc de cerc, inscripţia „MARIA TANASE” şi anii între care a trăit „1913-1963”.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din argint, din tombac cuprat şi seturile vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 500 de bucăţi monede din argint, 250 de bucăţi monede din tombac cuprat şi 100 de seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat).

Preţurile de vânzare sunt: 300 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 80 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare; 1.810 lei/bucata, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint, din tombac cuprat şi a setului de monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

SURSA:MEDIAFAX

PIB a avansat cu 0,3 procente în trimestrul al doilea. CREŞTERE a economiei de 1,7 procente în primul semestru al anului

Produsul Intern Brut (PIB) a urcat în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, cu 0,3%, astfel că în prima jumătate a anului creşterea economică s-a plasat la 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Se scumpesc biletele de tren. Vezi cât vor costa

CFR Călători aduce vești proaste la sfârșit de sezon estival. Dacă cei care merg la mare sau la munte cu trenul până la 1 septembrie, vor scăpa de scumpiri, studenții și cei care fac naveta vor fi primii afectați.
Majorarea prețurilor va fi aplicată diferențiat, însă nu va depăși 10%. Majorarea este mult mai mică în cazul trenurilor Regio (R), fostele Personale. Astfel, în cazul trenurilor R prețurile se vor rotunji la 50 de bani sau la un leu. De exemplu, pe ruta București- Ploiești, cu un tren R, la clasa a II-a, prețul unui bilet este de 7,3 lei. După majorare va fi de 7,5.

În cazul trenurilor InterRegio (IR), fostele Accelerat și Rapid, creșterile se vor face diferențiat și prețul biletelor vor ajunge să se scumpească cu până la 10%.

De exemplu, de la București la Brașov prețul unui bilet la clasa a doua este de 47 de lei. Se va majora la 50,5 lei. De la București la Constanța, prețul este 58,2 lei și va ajunge 62 de lei.

Prețurile se vor majora și cu 10 lei pentru distanțele mai lungi. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în cazul rutelor: București-Iași, București- Cluj-Napoca, București-Timișoara.

Datele furnizate de CFR au la bază un proiect de ordin al Ministrului Transporturilor, care va fi dezbătut public până în 19 august.

SURSA:DCNEWS

Ponta: Circul de la Cotroceni, într-o zonă mai joasă decât a manelelor. USL, mai unit ca niciodată datorită apariției dușmanului comun

Premierul Victor Ponta, invitat la România TV, a explicat mai multe probleme ridicate în timpul vacanței sale. Printre acestea se numără privatizarea CFR Marfă pe masa CSAT, problema președintelui cu bona premierului, comunicatele Administrației Prezidențiale și ce se va întâmpla cu CFR Marfă.

Consiliul Fiscal desfiinţează rectificarea bugetară a Guvernului

Potrivit Consiliului Fiscal, rectificarea bugetară încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ţinta de deficit, şi a fost făcută pe baza unor proiecţii nerealiste, numai din impozitul pe venit şi contribuţii din asigurări veniturile fiind supraestimate cu 1 miliard de lei.

Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

BNR va face tot posibilul, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, ca dobânzile la creditele în lei să ajungă cât mai aproape de cele la împrumuturile în valută, astfel încât clienţii să prefere finanţarea în lei, fără riscul cursului valutar, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Ponta IEFTINEŞTE pâinea, SCUMPEŞTE vinul şi mută evaziunea dintr-un loc în altul: efect de bumerang al unei simple lovituri de imagine

Reducerea cu 15 puncte procentuale a TVA la pâine, “la pachet” cu creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la produse de lux va muta evaziunea din panificaţie către industria alcoolului şi piaţa bijuteriilor. “Unde dai şi unde crapă” – astfel ar putea fi sintetizată concluzia consultanţilor pe fiscalitate contactaţi de gândul în ce priveşte impactul reducerii TVA la pâine asupra reducerii evaziunii din panificaţie.

“Un evazionist este evazionist şi la 24%, şi la 9%. Măsurile ar trebui luate în zona constrângerilor”, consideră Luminiţa Ristea, partener CRG NEXIA, fiind de părere că o persoană care are un comportament evazionist este puţin probabil să şi-l schimbe de bună voie.

Guvernul a anunţat recent că, de la 1 septembrie, TVA la pâine scade de la 24% la 9%, iar ca măsură de compensare vor creşte accizele la alcool şi vor fi introduse accize pe bunuri de lux, printre care şi bijuteriile.

Consultantul este de părere că un TVA redus la produsele de panificaţie este binevenit pentru o anumită categorie de populaţie, însă este greu de crezut că va deservi scopului declarat, şi anume combaterea evaziunii fiscale în această zonă.

Câştigătorii – marii retaileri

Pe de altă parte, un câştig substanţial din această măsură l-ar putea avea marii retaileri, care au anunţat că vor reduce preţul la pâine, astfel atrăgând clienţi în magazine. „Cu politici de marketing bine gândite, clientul adus în magazin poate fi determinat să facă şi alte cumpărături. Acest fenomen poate fi uşor generat de marile lanţuri, pentru că este greu de crezut că la magazinul clasic de la colţul străzii pâinea va fi mai ieftină”, spune Luminiţa Ristea.

Neacşu: Taxe mici = evaziune mică

Părerile sunt împărţite. Valentin Neacşu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Economiştilor şi Contabililor din România (APEC), crede că există o relaţie directă între taxe şi evaziune.

„Ca regulă generală, când taxele sunt mici, evaziunea fiscală este mică. Când câştigi o sumă mai mare că faci evaziune, eşti mai dispus să iţi asumi un anumit risc. Dacă tu câştigi o sumă mai mică făcând evaziune, atunci nu mai eşti atât de dispus să îţi asumi un risc, făcând evaziune”, consideră Valentin Neacşu.

Pe de altă parte, el împărtăşeşte opinia reprezentanţilor Garant care au declarat că la alcool evaziunea va creşte de la 70-80% la 90%, după ce Guvernul va mări accizele.

“Este adevărat. La alcool producătorii mici sunt cei ce fac evaziune. Cei mari taie facturi. Când valoarea taxelor creşte, creşte şi motivaţia de a face evaziune, când taxele scad, scade şi motivaţia de a face evaziune”, adaugă Neacşu, care admite că în panificaţie, cei care nu fac evaziune riscă falimentul pentru că rata profitului în domeniu este foarte mică.

SURSA:Gândul

Pensionarii pot pierde reducerea la transport!

Reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport nu mai vor să acorde transport gratuit sau tarife reduse cu 50% pensionarilor ori categoriilor sociale defavorizate pentru călătoriile cu microbuzul sau cu autocarul.

Aceştia susţin că sunt obligaţi să ia această decizie din cauza datoriilor pe care Ministerul Transportului nu le achită. “În cazul în care nu există buget pentru a efectua plata arieratelor, vă rugăm să ne comunicaţi ce trebuie să facă transportatorii rutieri în ceea ce priveşte transportul categoriilor defavorizate?”. Întrebarea a fost trimisă către Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe. Nici unul dintre cele trei ministere nu a oferit un răspuns. Bugetul Ministerului Transporturilor a fost redus cu 950 de milioane de lei, aşa că şansele ca restanţele să fie achitate sunt minime. Transportatorii particulari vor să taie gratuităţile şi reducerile pensionarilor şi persoanelor defavorizate social.

SURSA:Libertatea

Ce ascund băncile în spatele ecranelor de bancomat?

Într-o ţară în care băncile stabilesc recorduri mondiale în privinţa comisioanelor de retragere şi te taxează inclusiv dacă vrei să vezi câţi bani ai în cont, ar fi un lucru de bun simţ ca ATM-urile să te anunţe ce comision ai de plătit sau măcar că ai ceva de plătit

Guvern: Acordul cu FMI este pe doi ani / Suma tintita: 4 miliarde de euro

Acordul cu Fondul este pe urmatorii doi ani, iar suma negociata este de circa 4 miliarde de euro- doua de la Fond si alte doua de la UE, au confirmat pentru HotNews surse guvernamentale. Anuntul oficial va fi facut miercuri, cand probabil se vor da si alte detalii, au mai spus sursele citate.

63 superfuncţionari pentru care statul toacă un milion de euro pe an

Au fost denumiţi funcţionari de lux şi la un moment dat erau 125. Către Uniunea Europeană, statul a raportat că ei sunt corpul de elită al administraţiei publice. În realitate, sunt 63 de bugetari, cu salarii de 3.000-4.500 de lei, care costă statul 1 milion de euro pe an.

Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

Exerciţiu de imaginaţie: România ar avea un PIB mai mare cu 5,5 mld. euro, exporturi mai mari cu 2,5 mld. euro şi aproape 24 mil. locuitori.
Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova ar aduce Româ­niei un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.

România este cel mai bun client al FMI, de la care primeşte bani dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE

Fondul Monetar Internaţional a intervenit după căderea Zidului Berlinului în Europa de Est pentru a finanţa tranziţia ţărilor din regiune de la economii de co­mandă la economii de piaţă. România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la căderea regimurilor comuniste din pluton s-au detaşat Polonia şi Ungaria.
Dacă în trecut condiţiile impuse de FMI erau sino­nime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea şi obiectivele stricte, acum acesta şi-a creat imaginea de instituţie care propovăduieşte creşterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România – care a tras cei mai mulţi bani de la FMI – şi Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE?

Băsescu, directorului FMI: Decizii populiste pot să dezechilibreze România. Această tendinţă există în acest moment

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, la întâlnirea cu directorul FMI, Christine Lagarde, că România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar că prin decizii populiste ţara noastră poate să se dezechilibreze, arătând că această tendinţă există în acest moment.
Băsescu a spus că are câteva idei privind un nou acord cu FMI, arătând că în prezent România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar nu este definitiv consolidată şi trebuie lucrat din greu pentru a menţine această macrostabilitate.

Lagarde: Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri

Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri şi pentru alte sectoare care nu par „aşa prietenoase la risc” cum doresc băncile, a declarat marţi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.
„Am vorbit aseara (luni – n.r.) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

Ea a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

„Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”, a spus Lagarde.
Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut.

În cadrul Iniţiativei Viena, grupurile mamă ale unui număr de nouă bănci cu capital străin prezente în România, care controlau aproximativ 70% din piaţă, s-au angajat în august 2009 să menţină expunerea pe piaţa românească la nivelul din luna martie a acelui an şi să asigure o rată de solvabilitate de peste 10%.

Un an mai târziu, FMI, Comisia Europeană şi BNR au decis că expunerile primelor nouă bănci străine prezente pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009.

Setul de reforme Basel III a fost dezvoltat de Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară pentru a îmbunătăţi cadrul de reglementare, supravegherea şi managementul riscurilor în sectorul bancar. Obiectivele măsurilor sunt îmbunătăţirea capacităţii sectorului financiar de a absorbi şocurile financiare şi economice, îmbunătăţirea managementului riscului şi guvernanţei, precum şi a transparenţei instituţiilor de credit şi a modului în care publică informaţii.

Printre altele, regulile Basel III prevăd ca băncile să deţină până 2019 capital de rang întâi de minim 6% şi capital total de cel puţin 8%, urmând ca împreună cu o rezervă de capital de 2,5% să se ajungă la un minim de 10,5%.

SURSA:Mediafax