Category Archives: Ştiri

INFORMAŢII DE ULTIMĂ ORĂ DESPRE CAZUL BASCHETBALIŞTILOR ATACAŢI ÎN BRĂILA. CARE ESTE STAREA VICTIMELOR

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila fac cercetări în cadrul dosarului penal pentru vătămare corporală deschis după ce doi baschetbaliști de la clubul Cuza Sport au fost atacați și au ajuns la spital. Reprezentanții Clubului spun că atacul a fost fără motiv, scrie Mediafax.
În baza filmărilor făcute în barul unde s-a produs incidental, anchetatorii au un grup de suspecți în cazul baschetbaliștilor atacați într-un club din Brăila. Cazul a fost preluat de un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, care face cercetări pentru vătămare corporală.
Reprezentanții clubului Cuza Sport unde sunt legitimați baschetbaliștii americani au prezentat primele informații din cadrul anchetei desfășurate de procurori și spun că sportivii au fost atacați fără motiv de un grup mare de persoane.
„Pentru a clarifica contextul desfășurării acestui incident, vă prezentăm varianta oficială rezultată în urma studierii imaginilor video de către organele de cercetare penală. Sportivii echipei Cuza Sport Brăila au fost atacați, în prima instanta, de către un agresor, fără nici un motiv sau conflict prealabil. Aceștia au încercat sa calmeze spiritele și să părăsească locația, moment în care un grup de 8-9 indivizi (așa cum reiese din imagini) au năpustit asupra lor. Menționăm ca acesta a fost momentul în care jucătorii de cetățenie americană au fost agresați fizic prin lovituri de pumni, picioare, scaune aruncate și înjunghieri repetate cu un cuțit. Ținem sa precizam faptul ca acest incident nu a pornit, așa cum este speculat în presă, din cauza unor prezențe feminine din grupul atacatorilor, întrucât sportivii au venit într-un grup restrâns, neinteracționand cu nimeni altcineva din incinta locației”, se arată în comunicatul clubului Cuza Sport.
Reprezentanții clubului sportiv brăilean au menționat că evenimentele relatate au fost prezentate conform rezultatelor anchetei preliminare realizate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.
În ceea ce privește starea de sănătate a celor două victime, baschetbaliștii se află acum în afara oricărui pericol, însă rămân internați la spitale din București și Brăila pentru a evita apariția unor complicații.
„Joseph McClaim este în afara oricărui pericol, nefiind necesar transferul la o altă unitate medicală. Din raportul oficial al medicilor reiese faptul că acesta prezintă o perforare a pleurei plămânului stâng în urma unei lovituri de cuțit. Joseph este conștient și se afla în continuare sub îngrijirea medicilor la secția de Terapie intensivă. Darrell Bowie a fost transferat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, cu un elicopter SMURD. Prezintă mai multe leziuni la nivelul feței și al gâtului, precum și în zona abdominală. Acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale la nivelul intestinului gros, prezentând două perforații cauzate de loviturile de cuțit. Decizia transferului jucătorului a fost luată în scopul prevenirii apariției unor eventuale complicații ulterioare”, au mai spus reprezentanții Cuza Sport.
În paralel Poliția îi caută pe partenerii principalului suspect, un interlop cunoscut în Brăila sub numele de Dasaev, care a fost eliberat din penitenciar în urmă cu patru ani.

‘DANILEŢ A FSOT RECUZAT’ – RACŢIA FURTUNOASĂ A JUDECĂTORULUI: ‘AŞA CĂ, DRAGILOR, STAŢI LINIŞTIŢI’

Judecătorul Cristi Danileț reacționează ferm după ce presa a relatat că acesta a fost recuzat pentru opiniile exprimate pe Facebook. Judecătorul spune că evenimentul s-a petrecut acum 10 zile, când în locul lui a fost desemnat un alt coleg să soluționeze un dosar. „Atâta tot”, spune Danileț pe Facebook.
„Văd o știre care mă privește: „Danileț a fost recuzat”. Evenimentul s-a petrecut acum 10 zile, când în locul meu a fost desemnat un alt coleg sa soluționeze un dosar. Atâta tot. Știrea a aparut la presa controlata politic cu câteva ore înaintea protestului magistraților pe care am fost însărcinat eu sa îl anunț pe FB.
Așa că, dragilor, stați liniștiți. Nu am nimic. Nu mi s-a întâmplat nimic. Maine am de soluționat dosare penale. Și nu îmi închid nici contul de FB, nici blogul. Rămâne cum am stabilit: pentru justiție, până la capăt!”, scrie Danileț.

ATAC LA INSPECȚIA JUDICIARĂ, DUPĂ CONTROLUL LA PARCHETUL GENERAL. CE SPUNE DE FAPT LEGEA

O știre a inflamat opinia publică în ziua de duminică, 16 septembrie: o echipă a Inspecţiei Judiciare a descins la Parchetul General, cu doar câteva ore înainte de audierea lui Liviu Dragnea. Informațiile au fost prezentate ca fiind pe surse și nu au fost confirmate oficial încă. În cuprinsul articolelor apărute în numeroase publicaţii se făcea însă o afirmație gravă: inspectorii judiciari au solicitat să vadă toate actele din dosarul care vizează violenţele din 10 august, ceea ce ar fi ilegal, putând constitui infracţiunea de uzurparea funcţiei.
Pentru lămurirea situaţiei, trebuie să verificăm competenţele inspectorilor judiciari, aşa cum sunt ele cuprinse în Legea 317/2004 şi Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, adoptat de plenul CSM.
Articolul 74 din Legea 304/2004 prevede:
(1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuții:
a) în materie disciplinară, dispun și efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și față de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile prezentei legi;
b) efectuează verificări la instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile și informează Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
c) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale și informează Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
Regulamentul Inspecţiei Judiciare, adoptat de CSM, precizează şi mai explicit până unde se pot întinde verificările Inspecţiei Judiciare. Articolul 14:
(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot desfăşura următoarele activităţi:
a) accesarea bazei de date a sistemului informatic ECRIS al instanţei/parchetului;
b) examinarea registrelor, mapelor de hotărâri şi a altor evidenţe ale instanţei/parchetului unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul/procurorul verificat;
c) examinarea lucrărilor care au legătură cu aspectele sesizate;
d) solicitarea copiilor de pe documentele apreciate ca fiind relevante pentru soluţionarea lucrării;
e) solicitarea relaţiilor sau actelor pe care le consideră necesare de la alte autorităţi şi instituţii, precum şi de la persoane fizice sau juridice care au cunoştinţă despre aspectele sesizate;
f) solicitarea unui punct de vedere judecătorului/procurorului sau magistratului asistent a cărui activitate este vizată sau de la ceilalţi judecători/procurori/magistraţi asistenţi şi de la personalul instanţei/parchetului, cu acordul acestora; în situaţia în care persoana de la care se solicită un punct de vedere nu este de acord să poarte discuţii cu inspectorii judiciari sau să îşi exprime în scris poziţia, se încheie un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare;
g) orice alte activităţi sau verificări necesare lămuririi aspectelor sesizate.
(2) Verificările prealabile efectuate de inspectorii judiciari, ca urmare a unei sesizări, sunt, de regulă, limitate la aspectele semnalate. Inspectorii judiciari pot însă constata, cu ocazia efectuării verificărilor, orice alte încălcări ale normelor legale sau regulamentare, situaţie în care întocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu în condiţiile art. 10 alin. (6).
Se poate constata astfel că inspectorii judiciari au dreptul să verifice toate actele dintr-un dosar penal, contrar celor susţinute de articolele de presă apărute pe această temă. Este valabil pentru orice dosar care are legătură cu o verificare a Inspecţiei Judiciare. Dacă, din punct de vedere uman, este normal ca orice control să fie perceput ca o presiune, activitatea legală a unei instituţii, Inspecţia Judiciară în acest caz, nu poate fi limitată de teama unor aşa-zise presiuni sau din cauza numelor implicate într-o cauză. Astfel, „experţii în drept” penal citaţi cu acuzaţia de uzurparea funcţiei dovedesc doar necunoaşterea reglementărilor elementare în domeniu.
Pe de altă parte, ştiut fiind faptul că Inspecţia Judiciară are un dosar care vizează procedurile în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august, trebuie verificat dacă se susţine suspiciunea că verificările de vineri ar avea vreo legătură cu audierea lui Liviu Dragnea.
Potrivit articolului 13 din Regulamentul citat anterior, verificările se fac în felul următor:
(1) În cazul în care pentru lămurirea aspectelor sesizate este necesară şi efectuarea de verificări directe, inspectorii judiciari, de regulă, anunţă, în prealabil, conducerea instanţei/parchetului cu privire la data prezentării şi obiectul verificărilor.
(2) În situaţiile în care se impune efectuarea unor verificări inopinate, prin excepţie, comunicarea prezenţei inspectorilor judiciari la sediul instanţei/parchetului şi a obiectului verificărilor se realizează după finalizarea acestora.
(3) Verificările prealabile directe, de regulă, se efectuează în timpul programului de lucru al instanţei sau parchetului; cu acordul conducerii instanţei/parchetului, verificările pot fi efectuate şi după orele de program.
Parchetul General urmează să comunice, la solicitarea STIRIPESURSE.RO, momentul în care Inspecţia Judiciară a comunicat faptul că urmează o vizită a echipei de inspectori.

PROTESTUL DIN JUSTIȚIE, ÎN PRESA STRĂINĂ: ‘MAGISTRAȚII ROMÂNI S-AU REUNIT PENTRU A SPRIJINI STATUL DE DREPT’

Agenția de presă Reuters scrie despre protestul de duminică al magistraților, articolul fiind intitulat „Magistrații români s-au reunit pentru a sprijini statul de drept”.
Jurnaliștii scriu că sute de magistrați au participat la un miting de susținere a unei justiții independente, după ce partidul de la guvernare a realizat o serie de modificări ale legislației din justiție în unul dintre cele mai corupte state din UE.
„Duminică, magistrații s-au strâns pe treprele Curții de Apel București având bannere pe care scria ‘Pentru o justiție independentă'”, potrivit Reuters.
În articol se precizează că în ultimele 2 luni au avut două proteste similare, menționându-se că nemulțumirile magistraților se referă la modificarea codurilor penale, susținerea procurorului general și solicitarea consultării Comisiei de la Veneția.
De la preluarea puterii, partidul a demarat un proces de revizuire a sistemului judiciar și de modificare a legislației pentru a decriminaliza mai multe infracțiuni, se arată în articol, jurnaliștii amintind că „mai mulți membri ai partidului, inclusiv liderul social-democrat Liviu Dragnea, sunt cercetați sau judecați pentru corupție”.
În articol se amintește și de înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, la cererea lui Tudorel Toader, dar și despre evaluarea procurorului general al României, Augustin Lazăr.
Reuters precizează că modificările realizate de social democrații în domeniul justiției au stârnit îngrijorarea Comisiei Europene privind respectarea statului de drept, România fiind încă monitorizată, dar și a Departamentului de Stat al SUA, precum și a miilor de magistrați, amintind de protestele de amploare.
Jurnaliștii arată că o situație similară privind respectarea statului de drept este în Ungaria și Polonia.

DERIVA ROMÂNIEI ACTUALE ȘI CAUZELE EI

Dezaprobarea de către cetățeni a direcției în care merge țara, indicată de sondajele ultimei decade, nu mai surprinde pe nimeni. De altfel, se înmulțesc faptele care atestă deriva îngrijorătoare în care s-a ajuns. Iată câteva exemple concludente.
După ce, în 2009, pericolul a fost acela de intrare a țării în incapacitate de plată, s-au aplicat măsuri de „austeritate” – cu tăieri nechibzuite de salarii, de pensii, de venituri, de cheltuieli. Aceste măsuri incompetente au produs mai mult pagube și a trebuit să fie corectate în 2012. Austeritatea carpatică nu a avut analog în nici o altă țară și nimeni nu a recomandat-o. Ea a creat, împreună cu confuzionarea valorilor și desfigurarea instituțiilor, un handicap cu care societatea mai are de luptat.
După ce s-a format pentru a readuce țara la democrație, a o reindustrializa, a o reconecta benefic cu lumea – alianța USL a fost destrămată tocmai când putea să dea roade. Aventurieri de scurtă respirație și oratori intimidați, preocupați mai mult de bunăstarea personală decât de starea țării, i-au semnat, printr-o intrigă imatură, sfârșitul.
În fața gravelor probleme acumulate, în 2014 s-a promis ritos „un nou fel de a face politică” și „punct și de la capăt”. Din nepricepere și sărăcie de idei, s-a continuat însă ceea ce a fost mai rău în regimul anterior: lipsa proiectelor de dezvoltare, folosirea instituțiilor de forță pentru a lovi rivalii politici, politica internă de învrăjbire și politica externă umilă.
Din 2016 s-a încercat articularea unei politici în succesiunea tentativei din 2012. Ori pe ce față se întorc lucrurile, formula social-liberală rămâne cea care ar putea scoate societatea românească din îndelungata ei criză. Dar, cu obsesia „guvernului meu”, orice readucere a instituțiilor în limitele Constituției și orice dezvoltare sunt împiedicate, boicotate, înjumătățite, apelându-se în continuare la securism. Constatarea că noua Securitate este în spatele manipulărilor și a demonstrațiilor de protest, că ea a impus prim miniștri aproximativi și întreține o vastă rețea de dezinformare în exterior, nu se poate infirma.
Acum se dezvăluie protocoalele secrete de „colaborare” ale Înaltei Curți, Parchetelor, serviciilor secrete, ale unor universități și instituții, încheiate între 2008-2016 – acte penibile de instrumentalizare a justiției, culturii și a unei părți din media tocmai în democrație. Protocoalele au transformat justiția într-o măciucă a celor care i-au fixat șefii, au distrus ultima fărâmă de meritocrație și au aruncat în derizoriu democrația, câtă mai era. Nici o democrație europeană nu a mers pe această rută primitivă, chiar dacă derapaje sunt în prea multe locuri.
Ca orice țară, România vrea să-și sărbătorească Centenarul, dar este mai scindată ca oricând și mai ținută pe loc dinăntrul ei. Primejdia este ca aniversarea să se reducă la festivități de duzină, istorie propagandistică și vorbărie. În condițiile în care însuși președintele și oamenii săi declară oriunde cât de răi sunt concetățenii, țara nu are cum să fie prestigioasă. Politica externă de excursii și meteahna internă a confruntării sterile pentru funcții în care nu se știe face ceva, dau rezultatele care se văd.
Nu sunt în joc pentru România actuală doar opinii și interpretări ce pot fi socotite subiective. Sunt fapte certe, pe care nimeni nu le poate contesta. Bunăoară, după ce, în alte timpuri, evreii și germani au plecat, acum românii dau emigrația cea mai mare din lume în condiții de pace. Pluralismul și democrația au ridicat națiunile, dar în România actuală valorificarea lor este blocată, de ele abuzând carieriști rapaci interesați să oprească dezvoltarea în stația intereselor lor meschine. Redresarea înfiripată prin denunțarea „austerității” este pusă și ea în pericol de amatorismul unor decidenți opaci, care recurg la orice mijloc pentru a o distruge. Dezbaterea publică este redusă la „da sau nu”, în vreme ce destui oameni ajung să înghită falsurile evidente servite din belșug pe diverse canale.
Mulți se întreabă și mă întreabă: de unde vin acestea? În opinia mea, sunt cinci cauze conjugate ale actualei derive.
Îmi amintesc din capul locului întrebarea pusă în 2010: cum se stabilesc oamenii pentru funcții representative în România? Nimeni nu ar putea da un răspuns coerent, căci nu există nici măcar la modul general criterii clare și împărtășite. Lipsind competiții reale, desemnarea reprezentanților publici rămâne la îndemâna coteriilor, a securismului, a pilelor, a nepotismului și a întâmplării. Mulți sunt aduși în funcții cheie prea repede, fără experiență și fără merite. Selecția superficială favorizează persoane cărora li se umflă repede apetitul, deși nu au realizat mai nimic. Ea dă oameni necopți, avizi de căpătuială, care, neavând soluții și nici pricepere, aruncă vina pe alții și se dedau la combinații oculte – cum vedem în aceste zile la municipalitatea București, în ridicola folosire a temei funcționării partidelor într-o simplă agitație de parvenire.
Un sistem politic este viu câtă vreme societatea îl alimentează cu teme, cu întrebări și solicitări, cu personal calificat, cu idei și soluții elaborate. Nici politica nu are cum să fie bună dacă nu respiră în libertate. După ce regimul din 2005 nu s-a putut legitima prin rezultate și a trecut la „legitimarea prin dispunerea de instituțiile de forță”, asistăm la intervenția serviciilor secrete mult dincolo de rolul lor constituțional. În 2015, s-a adus un guvern care nu poate fi acuzat că era civil, iar apoi s-au impus încă două guverne de aceeași factură. O atât de masivă intervenție a serviciilor secrete, indiferent de motive, este fără analog în alte țări. Ca și altădată, o asemenea intervenție distruge politica unei țări și-i reduce prestațiile.
Discuția despre nivelul pregătirii celor care ajung la decizie nu este nouă. La început, despre Helmut Kohl s-a discutat ironic – mai ales după ce a succedat unui politician strălucit, precum Helmut Schmidt. Despre George W. Bush să nu mai vorbim. Dar la noi nu se înțeleg două lucruri: că o asemenea discuție nu se poate tranșa și că cetățeanul nu este interesat în primul rând de arătarea cuiva după ce a ajuns la decizii, cât de reglementările pe care le promovează și de deciziile pe care le ia. Și dacă acestea sunt corecte și benefice!
Firește, cum am dovedit-o în orice împrejurare, țin la absolvenții Universității Babeș-Bolyai pe care am condus-o aproape două decenii. Dar onestitatea mă obligă să spun că un absolvent de Petrol și Gaze de Ploiești nu este sub nivelul unui absolvent modest de Fizică de Cluj-Napoca sau unul de studii improvizate de Drept sau Științe Politice, ori sub nivelul unui plagiator de la Dreptul din București. În definitiv, poți discuta nivelul de pregătire al altora după ce ți-ai verificat propriul nivel.
Nepregătirea celor ajunși în fruntea țării costă mult. România plătește, deja, de asemenea, costurile opririi reformei educației din 1997-2000 și ale aplicării greșite a „sistemului Bologna”. Iar în anii ce vin, va plăti și mai mult! Spre exemplificare, nimeni nu a cerut să se distrugă curriculumul național (1998) pentru care s-au împrumutat sute de milioane de dolari și a cărui malformare stă la baza actualei dezorientări din învățământ. Nimeni nu a cerut pregătirea de judecători și procurori în patru ani sau de ziariști în trei ani – ceea ce aproape nici o țară nu face. Pretutindeni pregătirea este altfel gândită.
În mai 2012, când s-a preluat guvernul, în urma moțiunii de cenzură de atunci, mulți am fost uimiți să constatăm mărimea rețelei de manipulare a presei internaționale și a unor instituții din alte țări cu privire la situația din România. Rețeaua se crease tot în secret, prin plăți deloc oarecare. Acum, este un întreg curent de români care nu au soluții pentru țară, în afară de arhibanala deviză „dați-vă jos, să venim noi!”, și umplu lumea cu fabulații pentru a dăuna neapărat celor care conduc acasă. Nici măcar creștinismul de care fac vorbire la ocazii nu-i mai oprește!
Putem avea opinii neînduplecat critice și, desigur, le avem. Dar nici o țară care se respectă nu are astăzi un asemenea curent și nu cultivă „politica” defăimării în exterior pentru căpătuială în interior! La noi, se lovesc oameni cu o justiție de valoare locală (se știe că nici o țară nu-și lasă cetățenii la mâna justiției carpatice!), după care aceștia sunt arătați cu degetul: acela e „infractor”, acela e „penal”, luând noțiunile în înțelesul dat de justiția din alte țări. Fără a se mai pune întrebarea: cum se ajunge la sentințe pe meleaguri carpatice și cine le dă?
În România, s-a furat și se fură senin,”cât de cât legal”, iar corupția mare, mijlocie și mică a crescut voios, chiar în epoca „luptei contra corupției”! Căci furtul și corupția nu se reduc prin demagogie, falsificări și ilegalități.
Lipsa de criterii fiind generalizată, iar confuzia valorilor aproape în orice loc, mediocrizarea personalului de decizie vine de la sine. Este plin în România de azi de „politicieni” fără proiecte, dar combinagii exersați, de inși fără idei, dar gata de gudurare. Prea mulți cred că „cine dă mai mult!” este o maximă civică și politică! Cum evaluarea este redusă la noi la flatare, este destul să ne uităm ce a ieșit din „prestigioșii”, din „excepționalii” care reprezintă acum țara. A ieșit o țară aruncată în crize de aproape orice fel și luată în răspăr la prima ocazie! Să ne amintim fie și numai ultima prezentare a României la Jocurile Olimpice (2016) – cea mai slabă din istorie. O readuc în discuție căci rămâne emblematică: inșii sunt grozavi, dar faptele lor sunt mediocre, dacă nu și penibile!
Situația curentelor politice din societatea actuală este grăitoare (detaliat în A. Marga, Identitatea națională și modernitatea, Libris Editorial, Brașov, 2018). Social-democrații aspiră la stat de drept democratic, dar prea mulți sunt furați de stilul de viață caracterizat de lăcomie. Liberalii nu mai apără libertăți, ci cer cătușe pentru rivali și se înflăcărează de tezele anilor treizeci – „strada” ca izvor de drept, „politica drept distincție amic-inamic” etc. – care au distrus odinioară democrația europeană. Iar creștin-democrații nu reușesc nici astăzi să articuleze soluții care să ajungă la destinație.

TRUMP, SCRISOARE CĂTRE IOHANNIS. SRS: AU INTERESE MAJORE

Sorin Roșca Stănescu a explicat ce se ascunde în spatele gestului președintelui Donald Trump de a trimite o scrisoare la Cotroceni în contextul sumitului Inițiativa celor Trei Mări.
„În primul rând Summitul este extrem de important pentru dezvoltarea nu numai a întregii regiuni, o regiune foarte vastă pentru că cuprinde trei mări și țările riverane ale celor trei mări, dar este extrem de important și pentru Statele Unite care se poziționează geostrategic în centrul acestui uriaș perimetru. În al doilea rând, Statele Unite sunt cel mai mare jucător în domeniul energetic, și în mod evident au interese majore în România legate de zăcămintele de la Marea Neagră și de gazele de șist din România și de asemenea au interesul de a vinde în toată această mare regiune și în Europa Centrală caze naturale.
Donald Trump, înainte de a fi politician este un foarte important om de afaceri și nu are cum să judece altfel decât ca un om de afaceri și judecă din perspectiva intereselor vitale ale Statelor Unite. Evident că în domeniul gazelor din Marea Neagră, interesele Statelor Unite nu coincid cu interesele României. Interesul României este să obțină cât mai mult profit din propria bogăție, iar interesul Statelor Unite este să ca firmele americane să obțină cât mai mare profit din gazele noastre naturale. Aici este o luptă de interese în care toți trebuie să iasă în câștig”, a declarat Sorin Roșca Stănescu la Antena 3.

GRUPARE CARE LĂSA ROMÂNII FĂRĂ BANI, DESTRUCTURATĂ DE DIICOT – CUM ACȚIONAU HOȚII

Operațiune de amploare a DIICOT. Procurorii au acționat în două județe ale țării. Procurorii DIICOT Timişoara au făcut opt percheziţii în Timişoara şi Oradea, pentru destructurarea unei reţele care se ocupa cu clonarea de carduri bancare, de pe care membrii acesteia retrăgeau apoi banii, la bancomate. Prejudiciul depăşeşte 65.000 de euro.
Potrivit unor surse din cadrul anchetei, procurorii DIICOT Timişoara au făcut opt percheziţii în Timişoara şi Oradea pentru a destructura o grupare care golea carduri bancare folosind o metodă clasică.
Reţeaua avea o ramură în România şi o alta în Ungaria. Românii aveau misiunea de a instala skimmere, dispozitive care imită zona în care clienţii băncilor introduc în ATM-uri cardul şi tastează codul PIN. Cu ajutorul acestor dispozitive, cei din grupare culegeau informaţiile de pe carduri şi le transmiteau colegilor lor din Ungaria care se ocupau cu fabricarea de clone ale cardurilor.
Cardurile clonate erau mai apoi utilizate de alţi membri ai grupării la bancomate din ţări din America Centrală, de unde reuşeau să scoată banii din conturile din România.
Sumele erau apoi transferate liderilor grupării prin serviciul Moneygram.
Anchetatorii din Ungaria au acţionat concomitent cu cei din România pentru destructurarea reţelei.
Sursele citate spun că membrii reţelei din România erau foarte bine organizaţi şi foarte atenţi. După ce montau pe bancomate dispozitivele, obişnuiau să supravegheze ATM-urile chiar şi trei sau patru ore pentru a se asigura că nu apare vreo problemă.
Potrivit anchetatorilor, prejudiciul depăşeşte 65.000 de euro.
Şase persoane au fost duse la sediul DIICOT Timişoara pentru audieri.

GABRIELA FIREA, SCRISOARE CĂTRE GUVERNUL DĂNCILĂ. CE ÎI SOLICITĂ PREMIERULUI

Primarul Gabriela Firea a precizat, într-un comunicat remis presei, că a trimis o scrisoare Guvernului Romîniei prin care solicită transferarea șoselei de centură în administrarea Primăriei Capitalei.
„Fluidizarea traficului rutier în Capitală necesită măsuri clare administrative și investiționale! Modernizăm transportul public în comun, derulăm proiecte de infrastructură rutieră importante, însă implicarea autorităților centrale este esențială! În acest sens am trimis o scrisoare Guvernului României în care solicităm transferarea șoselei de centură în administrarea Primăriei Capitalei, astfel încât să modernizăm această arteră care are un impact negativ în prezent asupra traficului rutier!”, a spus primarul Capitalei, Gabriela Firea, într-un comunicat de presă.
De asemenea, având în vedere că în cursul zilei de joi, traficul rutier a fost restricționat pe mai multe artere din Capitală, cu ocazia organizării evenimentului cu ocazia Zilei Pompierilor, și pentru că în spațiul public au apărut mai multe solicitări ca Primăria să nu mai aprobe astfel de acțiuni în cursul săptămânii, municipalitatea face precizări privind contextul în care au fost adoptate măsurile.
„Primăria Municipiului București a făcut toate demersurile astfel încât evenimentele organizate în dată de 13 septembrie să poată fi comunicate public în timp util – în data de 8 septembrie, Comisia pentru avizarea cererilor de organizare a adunărilor publice, (…) a aprobat protocolul privind organizarea ceremonialului militar dedicat Zilei Pompierilor din România, în baza solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în conformitate cu prevederile legii 60-1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. În baza protocolului, s-a restricționat traficul rutier, între orele 08.00-14.00, pe Calea 13 Septembrie, segmentul cuprins între b-dul Libertății și str. Izvor, sensul dinspre piață Francofoniei către Piața Arsenalului, pe b-dul Libertății, segmentul cuprins între Calea 13 Septembrie și Splaiul Independenței (ambele sensuri), pe b-dul Națiunile Unite, între b-dul Libertății și str. B.P.Hașdeu”, arată comunicatul de presă transmis de către municipalitate.
În ceea ce privește măsurile de fluidizare a traficului din Capitală, instituția precizează că derulează deja o o serie de proiecte în acest sens.
„Pentru că timp de peste 25 de ani, în Capitală nu s-au luat măsuri concrete de îmbunătățire a traficului rutier, circulația în București reprezintă cea mai serioasă problemă cu care ne confruntăm în prezent. Pentru a recupera tot acest timp este nevoie de mult efort, de măsuri administrative clare, coroborate cu măsuri investiționale și, mai ales, de colaborarea între autoritățile locale și centrale. Primăria Capitalei a finalizat numeroase proiecte foarte importante, care stagnau de ani de zile și care sunt menite să fluidizeze traficul”, mai spune Firea.
Tot în cadrul acestui demers de fluidizare a traficului, primăria amintește de cele 400 de autobuze, care urmează să sosească luna viitoare.
„Toate măsurile luate de Primăria Capitalei pentru fluidizarea traficului nu rezolvă complet această problemă spinoasă a Bucureștiului, mai ales dacă șoseaua de centură nu este modernizată, pentru că, în prezent, aceasta reprezintă un factor agravant al congestiei traficului rutier din București, afectând mobilitatea a peste trei milioane de cetățeni ce locuiesc și tranzitează regiunea București-Ilfov. (…) Chiar zilele acestea am trimis o scrisoare Guvernului României, în care am reiterat rugămintea de a aproba, cât mai curând posibil, transmiterea Drumului Național Centură București în proprietatea și administrarea Municipiului București, pentru finalizarea lucrărilor de modernizare, pentru că o rețea de drumuri bine întreținută contribuie la îmbunătățirea siguranței rutiere, evitarea riscului de închidere a drumurilor pentru reparații capitale, reducerea impactului asupra mediului”, a mai spus primarul general al Capitalei.

CLAUDIU MANDA PUNE PUNCT PLANURILOR DE TRANSFORMARE A SRI ÎN SERVICIU CIVIL: ‘NU ESTE ÎNCĂ POTRIVIT’

Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, Claudiu Manda, a declarat joi, după audierea directorului SRI, Eduard Hellvig, că şi Serviciul consideră necesară o legislaţie „modernă, proaspătă” în domeniu, senatorul menţionând că trebuie modificată legea 51/1991 privind ameninţările la adresa siguranţei naţionale şi legea de funcţionare a SRI şi că există, la nivelul comisiei, o propunere privind înfiinţarea Autorităţii naţionale de interceptare.
„Şi SRI consideră să trebuie să avem o legislaţie proaspătă, modernă şi o legislaţie care să ofere SRI şi altor structuri de informaţii instrumente pentru a face faţă provocărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale actuale. Sigur că prima lege asupra căreia este important să ne aplecăm e Legea 51, care defineşte ameninţările la adresa siguranţei naţionale. Acolo sunt descrise destul de mult diferit ameninţările din ţările cu care SRI are parteneriat. Acestea sigur că trebuie să fie, totuşi, în concordanţă cu ameninţările globale şi regionale, pe de o parte, dar şi cu ameninţările pe care le avem la adresa securităţii României. Vorbim de terorism, ameninţarea cibernetică, despre migraţia ilegală şi de spionaj, crimă organizată de natură a afecta securitatea naţională şi alte ameninţări”, a afirmat Manda, după audierea directorului SRI în comisie, potrivit Agerpres.
Manda a spus că se doreşte şi modificarea legii SRI.
„Sigur că se doreşte modificarea legii SRI în aşa fel încât să fie foarte clar definite competenţele în ceea ce priveşte aceste ameninţări naţionale, pentru că ar trebui ca la toate structurile de informaţii din România să le fie definite foarte clar competenţele, să nu existe competenţe şi în sarcina unuia şi a altuia. (…) Sigur, o propunere pe care o avem la nivelul comisiei este de a exista o structură naţională care să se numească Autoritatea naţională de interceptare, să fie singura structură care să fie în raport cu operatorii de comunicaţii şi să pună în aplicare mandatele de securitate naţională sau de supraveghere tehnică pe baza hotărârilor din instanţă şi să livreze datele respective către unităţile de Parchet care le solicită pe bază de mandat, să nu mai existe competenţă a Serviciului în acest sens pe bază de Ordonanţa 6, pe baza de decizie a CSAT, a deciziei CCR care invalidează”, a mai spus Manda.
El a menţionat că trebuie modificate şi legile referitoare la informaţiile clasificate.
„Este important să avem o lege a informaţiilor clasificate sau modificarea acestei legi, vorbim de standardele româneşti, UE şi NATO. S-a vorbit despre Statutul ofiţerilor de informaţii. Am discutat că ar fi oportun să avem structură militară de informaţii sau structuri civile. Încă nu este o concluzie, poate că, în acest moment, nu este încă potrivit să avem şi structură civilă, poate acum este important să avem măcar o structură militară. La fel la legea terorismului, să fie în concordanţă cu Directiva europeană 549/2017, o lege privind securitatea cibernetică a României”, a mai spus Manda.
Directorul SRI a fost audiat mai mult de 8 ore la comisia parlamentară de specialitate.

TABĂRA PRO DRAGNEA BATE CU PUMNUL ÎN MASĂ – UN PREȘEDINTE DE ORGANIZAȚIE ANUNȚĂ: PIERDEM TOȚI!

PSD sigla
Președintele PSD Brașov, Marius Dunca, ia atitudine față de informațiile apărute ieri pe surse potrivit cărora 28 de președinți de organizații PSD i-au cerut liderului Liviu Dragnea demisia, printr-o scrisoare.
„Avem un președinte ales de Congres, nu de Comitetul Executiv, nu de altcineva. Nu știu care este miza acestui joc murdar, dar vă spun un lucru: este momentul să fim uniți, nu dezbinați. Am să susțin întodeauna președintele partidului, indiferent cine va fi acela. Doamna Firea și-a exprimat un punct de vedere la CEx. S-a supus la vot și majoritatea a decis. Cred că ar trebui să ne spună cei care aruncă astfel de știri în spațiul public ce urmăresc de fapt. Eu sunt un om de echipă și nu accept trădarea. Atrag atenția tuturor că ura, dezbinarea și lupta pentru putere nu vor conduce la nimic bun. Nu știu cine câștigă, dar cu siguranță pierdem toți”, a declarat pentru Q Magazine Marius Dunca.

RIPOSTA LUI VIKTOR ORBAN DUPĂ CE PARLAMENTUL EUROPEAN A DECLANŞAT ‘OPŢIUNEA NUCLEARĂ’. CE PREGĂTEŞTE GUVERNUL DE LA BUDAPESTA

Premierul ungar Viktor Orban a anunţat vineri că guvernul său va decide luni asupra măsurilor juridice de contestare a raportului adoptat de Parlamentul European împotriva Budapestei din cauza încălcării standardelor democratice, relatează Reuters şi MTI, potrivit agerpres.ro.
Parlamentul European a votat miercuri pentru sancţionarea Ungariei din cauza nerespectării regulilor UE privind democraţia, drepturile civile şi combaterea corupţiei. Raportul PE cere Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea aşa-numitei proceduri a Articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul UE.
Orban a declarat vineri la postul naţional de radio că se aşteaptă la o „dezbatere juridică serioasă” în legătură cu decizia PE.
Orban, care a fost unul dintre cei mai puternici oponenţi ai imigraţiei spre UE, a spus că zilele actualului Parlament European sunt numărate, date fiind alegerile europene de anul viitor.
Liderul de la Budapesta a mai declarat că procesul disciplinar declanşat prin acest raport aprobat de PE „nu reprezintă niciun pericol” pentru Ungaria .
El a criticat-o de asemenea pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, după ce ea a făcut apel joi la statele membre să se asigure că agenţia de apărare a frontierelor, Frontex, are suficiente puteri să poată ajuta la oprirea migraţiei ilegale, în acord cu planurile Comisiei Europene.
„Aşadar planul este ca, în cazul în care nu poate fi forţată să primească migranţi, Ungariei să i se ia drepturile de a-şi proteja graniţele”, a spus Orban.
„Vor să trimită aici mercenari de la Bruxelles şi să ia (acest drept) fiilor Ungariei care protejează graniţele. Să nu ne facem iluzii, îi vor lăsa pe migranţi să intre”, a adăugat el.
„Vor să stigmatizeze Ungaria şi apoi vor să îi slăbească rezistenţa”, a mai afirmat Orban.

MINISTRUL AFACERILOR EUROPENE NU EXCLUDE VARIANTA ÎN CARE UE ACTIVEAZĂ ‘OPŢIUNEA NUCLEARĂ’ PENTRU ROMÂNIA

Ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, nu exclude varianta în care Parlamentul European ar putea activa Articolul 7 împotriva României, din cauza problemelor cu statul de drept. El susține, însă, că o astfel de măsură ar putea fi luată din cauza unor jocuri politice, pentru că cei din PPE ar dori să arate că sunt probleme și în țări guvernate de partide socialiste, nu doar de populari.
”R. Sunt voci care spun ca aceasta invitare ar fi un prim pas catre invocarea articolului 7 privind suspendarea dreptului la vot, ca in cazul Poloniei (intre timp si al Ungariei) .
Victor Negrescu: Sunt doar voci. Asteptam sa vedem daca exista demersuri oficiale. Romania este disponibila in a oferi clarificari. Eu reprezint Guvernul Romaniei si prezint partenerilor nostri europeni demersurile facute de Romania.
Celelalte institutii au rolul de a prezenta propria lor varianta. Dar cel mai important este ca, in ciuda acestor discutii, Romania a fost un partener de incredere, disponibil pentru dialog.
Poate nu au fost preluate toate recomandarile, poate nu s-a spus „da” la tot, dar am fost acolo pentru a purta dialogul la cel mai inalt nivel. Vom oferi clarificari si vom purta dialog, astfel incat sa se evite activarea articolului 7 pentru Romania, care nu trebuie sa se afle intr-o asemenea situatie.
R. Remarc ca nu excludeti activarea art 7 pentru Romania.
Victor Negrescu: In politica, nu trebuie sa spui niciodata nu. Contextul se poate schimba, intensitatea dezbaterii in perspectiva alegerilor pentru PE este foarte mare si in acest context nu putem sti care vor fi diferitele abordari.
Dreapta politica, fiind afectata de faptul ca activarea articolului vizeaza state cu guverne ultraconservatoare sau din PPE, cauta sa identifice si o guvernare de stanga, pentru a spune ca e o problema de ansamblu. Sper sa nu ajungem la o asemenea situatie.”, a spus Victor Negrescu, într-un interviu pentru Ziare.com.

MAE, ANUNŢ DE ULTIMĂ ORĂ – JURNALISTUL RISE PROJECT, ATTILA BIRO, ELIBERAT DE AUT BULGARE

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, vineri dimineață, că jurnalistul Attila Biro, reținut în Bulgaria pentru verificări întrucât acesta era într-o zona aflată în atenția autorităților din această țară, a fost eliberat.
”Ambasada României la Sofia are în atenție cazul cetățeanului român reținut în cursul nopții de 13 spre 14 septembrie pe teritoriul Republicii Bulgaria și a efectuat, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale pentru informații suplimentare. De asemenea, o echipă consulară mobilă din cadrul ambasadei s-a deplasat în localitatea în care se află cetățeanul român pentru a acorda asistență consulară”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, în urma demersurilor întreprinse de echipa consulară mobilă, autoritățile bulgare au informat că cetățeanul român a fost reținut pentru verificări, întrucât acesta era într-o zona aflată în atenția autorităților bulgare.
”După efectuarea verificărilor, cetățeanul român a fost eliberat. Reprezentanții misiunii diplomatice i-au oferit acestuia asistență consulară în relația cu autoritățile locale, inclusiv prin asigurarea traducerii. Ambasada României la Sofia continuă monitorizarea situației, fiind în contact cu autoritățile bulgare”, se mai arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.
Jurnalistul Attila Biro a fost reținut de Poliția bulgară în timp ce documenta, împreună cu un jurnalist bulgar, un caz de fraudă cu fonduri europene.

DE CE A ALES DRAGNEA HOTELUL ATHENE PALACE CRBIT DE TENTATIVA DE ASASINAT. EXPLICAŢIILE LUI C. T. POPESCU

Alegerea numelui hotelului în care ar fi stat „cei patru gâzi” care ar fi încercat asasinarea lui Liviu Dragnea – potrivit spuselor liderului PSD – nu este întâmplătoare, a declarat la Digi24 Cristian Tudor Popescu. „Nu s-a spus Hilton sau unul dintre hotelurile acestea noi, de după 1990, s-a spus Athenee Palace, locul trădătorilor de ţară”, a explicat jurnalistul, scrie digi24.ro.
Referendumul pentru familie e totuna cu ăştia patru gâzi. Alegerea numelui hotelului – a spus Athenee Palace, nu s-a spus Hilton, unul din hotelurile de-astea noi de după 1989. Asta vorbeşte de publicul ţintă – toţi cei care au peste 45 – 50 de ani acum, care au în minte Athenee Palace ca fiind sediul spionilor veniţi din Vest şi al românilor fugiţi care se întorceau ca spioni, trădători de ţară. Ei se întorceau să pună la cale malversaţiunile în literatura şi în filmele miliţisto – securiste de dinainte de 1989, la barul englezesc de la Athenee Palace. Acolo se întâmplau lucrurile.
De-aia a zis Dragnea, a fost învăţat de nişte unii care se ocupă cu meseria asta de manipulator.
Deci oamenii ăştia sunt sensibili la Athenee Palace, locul trădătorilor de ţară”, a spus jurnalistul.
Liviu Dragnea a declarat în 21 august că s-a încercat asasinarea lui anul trecut, în aprilie: „S-a încercat asasinarea mea. Am avut o tentativă anul trecut. În aprilie. Au venit patru străini, au fost cazaţi la Athenee Palace, din ce mi s-a spus. Au stat trei săptămâni aici.
Am scăpat. Au ajuns în preajma mea”

CSM A DECIS CU MAJORITATE DE VOTURI – SCHIMBARE RADICALĂ ÎN ACTIVITATEA DNA

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil joi proiectul de Hotărâre de Guvern transmis de Ministerul Justiţiei, prin care solicită suplimentarea cu 160 de posturi a schemei de personal pentru Direcţia Naţională Anticorupţie, scrie Agerpres.
Decizia a fost luată cu 12 voturi „pentru”, 4 „împotrivă”, iar două voturi au fost anulate.
Ministerul Justiţiei a transmis Consiliului Superior al Magistraturii, pentru avizare, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care solicită suplimentarea cu 160 de posturi a schemei de personal pentru DNA.
Potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul instituţiei, MJ solicită suplimentarea schemei de personal a DNA cu 90 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 20 de posturi de specialişti şi 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate, numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public suplimentându-se în mod corespunzător.
În nota de fundamentare a proiectului se precizează că analiza principalilor indicatori statistici din anul 2017 demonstrează o creştere a activităţii DNA atât în efectuarea urmăririi penale, cât şi în activitatea desfăşurată în faţa instanţelor de judecată.
„Creşterea volumului de activitate la Direcţia Naţională Anticorupţie se reflectă în cauzele noi înregistrate în anul 2017, respectiv 3.668, numărul total de dosare în curs de soluţionare de către procurorii Direcţiei fiind de 11.234. Schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie la finele anului 2017 era ocupată în proporţie de 93,39% (735 posturi ocupate din cele 787), unele persoane având raporturile de muncă suspendate ca urmare a unor situaţii obiective (concedii de creştere a copilului etc)”, se menţionează în document.
Potrivit MJ, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale 51/2016 a fost adoptată OUG 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, fiind aduse modificări articolului 142 din Codul de procedură penală, iar în baza acestor modificări legislative, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului tehnic al DNA au preluat în integralitate atribuţiile de efectuare a supravegherii tehnice în procesele penale, volumul de muncă al acestui compartiment crescând în mod corespunzător.
„Într-o primă etapă, prin HG nr. 158/2016 a fost suplimentat numărul de posturi de ofiţer şi agent de poliţie judiciară cu 40 de posturi (dintr-un necesar total de 130 de posturi ce se impune a fi suplimentat ca urmare a aplicării OUG 6/2016). În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează cu un număr de 260 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară”, se mai arată în proiect.
În prezent, se precizează în document, numărul de posturi de personal auxiliar de specialitate la nivelul Direcţiei este insuficient, fiecare secţie/serviciu de la structura centrală având în schemă un grefier şef şi 1-3 grefieri, birourile având un singur post de grefier, iar serviciile teritoriale un post de grefier şef şi un singur post de grefier cu funcţie de execuţie.
Iniţiatorii mai menţionează că în prezent DNA funcţionează cu un număr de 109 posturi de personal auxiliar de specialitate, din care sunt ocupate 105 (o proporţie de aproximativ 96%), unii grefieri aflându-se în concedii de creştere copil sau pentru alte motive.

MINISTARUL JUSTIŢIEI A DECIS: MIRELA STANCU ESTE PROPUNEREA ROMÂNIEI PENTRU FUNCȚIA DE JUDECĂTOR LA TRIBUNALUL UNIUNII EUROPENE

Mirela Stancu a fost propusă de Ministerul Justiţiei pentru a ocupa, din partea României, funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, informează MJ, potrivit Agerpres.
Ministerul Justiţiei a înaintat totodată două propuneri de rezervă, respectiv Irina Zlătescu şi Mircea Criste.
Pe 10 august, MJ a demarat selecţia pentru desemnarea candidatului României la funcţia de judecător la Tribunalul UE.
Potrivit MJ, cei 18 candidaţi în numele României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE au fost: Cristiana Georgeta Budileanu, Diana Magdalena Bulancea, Cristina Butacu, Mircea Criste, Andreia Liana Constanda, Camelia Lilieana Gheorghiu, Laura Mihaela Ivanovici, Constantin Virgil Ivan-Cucu, Claudia Jderu, Ioana Andreea Mareş, Petre Matei, Valentin Mircea, Ionel Olteanu, Răzvan Horaţiu Radu, Mirela Stancu, Ecaterina Raluca Toma, Elena Diana Ungureanu, Irina Zlătescu.
Dintre aceştia, Diana Magdalena Bulancea este judecător la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios, fiind soţia lui Marius Bulancea, şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA. În anul 2017, ea a fost detaşată la Tribunalul Uniunii Europene.
Magistratul Răzvan Horaţiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE, agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi agent guvernamental la CEDO.
România se numără printre cele nouă state membre chemate să desemneze un judecător suplimentar la Tribunalul UE. Cei nouă judecători vor fi numiţi începând cu 1 septembrie 2019.
La data de 24 iulie 2018, Guvernul a aprobat, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului ţării noastre la funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Astfel, poate fi desemnată drept candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE persoana care oferă depline garanţii de independenţă şi care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale.
Judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă, nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional.
Dosarele depuse au fost analizate de o Comisie de selecţie iar lista candidaţilor care vor susţine interviul a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, al Ministerului Afacerilor Externe şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii ale căror dosare au fost selectate vor fi notificaţi individual, în vederea susţinerii unui interviu în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei.
La finalizarea audierilor, comisia selectează candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, precum şi două propuneri de rezervă, în ordinea punctajului obţinut. Propunerile Comisiei de selecţie vor fi comunicate Guvernului spre aprobare iar Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Tribunalului Uniunii Europene.
Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE.

KLAUS IOHANNIS TRAGE SEMNALE DE ALARMĂ, DUPĂ ÎNTÂLNIREA CU COMISIA DE LA VENEŢIA

Președintele României, Klaus Iohannis a primit joi, 13 septembrie a.c, delegația Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția).
”Întâlnirea a avut loc în cadrul pregătirii avizului Comisiei cu privire la recentele modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală adoptate de către Parlamentul României. În acest caz, Comisia de la Veneția a fost sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
În cadrul discuțiilor cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, Președintele României a apreciat expertiza tehnică a acestui organism, precum și importanța opiniilor exprimate de acesta atât în privința legilor justiției, cât și a Codului penal și, respectiv, a Codului de procedură penală.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul discuțiilor, principalele probleme ridicate de noua formă a legislației penale, așa cum a fost votată de către Parlament. În acest context, Președintele României a arătat că modificările codurilor penale diminuează predictibilitatea și dezechilibrează sistemul judiciar, unul dintre efectele vizate fiind tocmai favorizarea unor politicieni cu dosare penale. Președintele Klaus Iohannis a susținut că este inacceptabilă distrugerea coerenței legislative.
De asemenea, Președintele României a subliniat că modificările propuse de actuala majoritate parlamentară riscă să compromită efortul de consolidare a sistemului judiciar din ultimii ani.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că implicarea și sprijinul experților Comisiei de la Veneția au rolul de a ajuta România să aibă o legislație performantă și modernă.
Cu prilejul acestei întâlniri, membrii delegației au menționat că opinia Comisiei de la Veneția în ceea ce privește modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală urmează a fi adoptată în cadrul Sesiunii Plenare din 19-20 octombrie 2018.”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale.

500 DE MILIOANE DE DOLARI PENTRU COMPANIILE CU CAPITAL ROMÂNESC, PRIN INTERMEDIUL START SMART USA

500 de milioane de dolari pentru companiile cu capital românesc, prin intermediul Smart Start USA
Programul va fi lansat oficial luna viitoare.
Echipa de proiect a avut o nouă sesiune de analiză a strategiei de implementare a Smart Start USA și a definitivat ultimele detalii, la începutul lunii octombrie platforma de înscriere în programul Smart Start USA urmând a fi lansată oficial. Harry Ilan Laufer, inițiatorul și coordonatorul Programului Smart Start USA, a declarat:
”Mulțumesc pentru tot sprijinul și efortul depus de partenerii de implementare a programului Smart Start USA și, în special, băncilor implicate – Piraeus Bank, BCR și Banca Transilvania. Doresc să vă informez că bugetul alocat finanțărilor companiilor cu capital românesc, prin intermediul programului Smart Start USA, este de 500 mil. USD. El va fi disponibil pentru companiile care vor aplica pentru program și vor fi admise la finanțare de către partenerii de implementare.
În acest sens, programul urmărește să ofere susținere pentru 10.000 de companii anual.
Lansarea platformei de înscriere va avea loc la începutul lunii octombrie și va fi urmată de o caravană de informare în peste 30 de orașe din țară.
Smart Start USA este primul program privat din România care creează un ecosistem de educație antreprenorială și financiară, un cadru de instruire și consultanță în business, oferă soluții de finanțare și produse în exclusivitate.
Am creat acest program pentru a simplifica patrunderea companiilor românești pe piețele internaționale, iar una dintre prioritățile principale este piața Statelor Unite ale Americii, care reprezintă oportunități foarte mari pentru capitalul românesc.”
Programul are ca scop stabilirea de contacte directe între companiile și întreprinzătorii din România și SUA, fiind înființată, pentru facilitarea rapidă a acestora, filiala CCIR la Miami, reprezentată de Ilan Laufer, o noutate pentru IMM-urile din România, interesate de extinderea pe piața americană și un pas important pentru implementarea Smart Start USA.
Vom reveni cu amănunte legate de traseul și programul caravanei de informare ce va începe în luna octombrie.

ALERTĂ – DĂNCILĂ A AVERTIYAT MINIŞTRII CĂ UE PREGĂTEŞTE ‘OPŢIUNEA NUCLEARĂ’ ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

România se pregăteşte să aibă soarta Poloniei şi a Ungariei, ţări împotriva cărora a fost activat articolul 7 al Tratatului UE. Premierul Viorica Dăncilă i-a avertizat în acest sens pe miniştri, în şedinţa de azi.
La finalul şedinţei de Guvern de joi, 13 septembrie, premierul Dăncilă i-a avertizat pe miniştri, afirmând că are informaţii că în octombrie există posibilitatea declanşării procedurilor pentru articolul 7 al Tratatului UE.
Dăncilă le-a cerut tuturor miniştrilor să încerce să clarifice la Bruxelles, în discuţii cu omologii din alte ţări UE şi comisarii europeni, faptul că România respectă statul de drept.
Articolul 7 din Tratatul UE este sancţiunea cea mai radicală existentă împotriva unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot. Acest mecanism utilizat până acum doar în cazul Poloniei este prevăzut ca o ultimă măsură faţă de o ţară care comite o „încălcare gravă” a valorilor UE – printre care asupra statului de drept.
Calificat adesea drept „armă nucleară” instituţională, Articolul 7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

ŞEDINŢĂ DE GUVERN LA PALATUL VICTORIA – CE PROIECTE ADOPTĂ ASTĂYI PREMIERUL DĂNCILĂ

Proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 13 septembrie 2018:
I. PROIECTE DE LEGE
1. PROIECT DE LEGE privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
2. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
3. PROIECT DE LEGE pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
II. PROIECTE DE ORDONANŢE DE URGENȚĂ
1. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
III. PROIECTE DE HOTĂRÂRI
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 20 iulie 2018 şi la Paris la 27 iulie 2018 la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 13 iunie 2018 şi la Paris la 25 iunie 2018 dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”
5. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul Fondurilor Europene, precum şi termenele de clasificare aferente
6. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale
7. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea numărului de posturi ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale acesteia
8. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, a unor spaţii dintr-un bun imobil aflat în administrarea Regiei Autonome ”Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”
9. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind trecerea unui imobil, din proprietatea privată a statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în proprietatea publică a statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei Bucureştilor
10.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare
11.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.384/2001
12.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Complex de dragaj fluvial”
13.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind reaprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă << PERSEUS>>-6.600 CP”
14.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea lit. C şi D din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor
15.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1577/2004 privind desemnarea reprezentanţilor părţii române în Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană
16.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale în România
17.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 391/2018 privind aprobarea normativelor de cheltuieli aferente evenimentelor organizate cu ocazia Conferinţei Cartei Energiei şi a evenimentelor conexe, desfăşurate la Bucureşti, pe perioada exercitării de către România a Preşedinţiei Cartei Energiei
18.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind recunoaşterea Fundaţiei Baylor Marea Neagră ca fiind de utilitate publică
19.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind acordarea cetăţeniei române domnului „Nazhmudinov Omaraskhab”
20.PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ”Modernizare şi extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu”
21.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Dorobanţi, judeţul Arad
IV. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea participării României la majorările de capital ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ale Corporaţiei Financiare Internaţionale şi amendarea Statutului corporaţiei şi transmiterea în acest sens a votului favorabil adoptării rezoluţiilor
2. MEMORANDUM cu tema: Aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanţă – Euro HPC
3. MEMORANDUM cu tema: Negocierea şi semnarea Acordului de cooperare dintre Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive din România şi Agenţia Naţională pentru Managementul Deşeurilor din Franţa în domeniul managementului deşeurilor radioactive
4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea semnării Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea în domeniul învăţământului superior între Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Învăţământului Superior şi Cercetării Ştiinţifice din Republica Irak, pentru anii 2018-2022
5. MEMORANDUM cu tema: Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale S. Complexul Energetic Oltenia S.A, în vederea asigurării securităţii alimentării cu energie electrică şi menţinerii capacităţilor energetice pe termen scurt şi mediu, în procesul de tranziţie către decarbonarea sectorului energetic
6. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii Protocolului între Ministerul Sănătăţii din România şi Ministerul Sănătăţii şi Bunăstării Familiei din Republica India în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale
V. PUNCTE DE VEDERE
1. Proiecte de puncte de vedere cu privire la 8 iniţiative legislative parlamentare