CAZUL CARACAL NAȘTE CIUDĂȚENII: SECȚIA DE PROCURORI A CSM REINVENTEAZĂ LEGEA

După „statul paralel”, atât de clamat de unii politicieni, Secţia pentru procurori a CSM inventează Inspecţia Judiciară paralelă.
Secţia pentru procurori a CSM a avut pe ordinea de zi a şedinţei de marţi, 17 septembrie, raportul Inspecţiei Judiciare întocmit după controlul tematic la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, vizând activitatea desfăşurată în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019. Controlul a fost efectual după izbucnirea scandalului răpirii unor minore din Caracal. Procurorii din CSM au amânat însă discuţia pe marginea raportului, invocând un motiv cel puţin ciudat.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea Raportului Inspecţiei Judiciare nr.19 – 3667 în vederea obţinerii de la Serviciul de Îndrumare şi Control al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rezultatului controlului efectuat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal”, se arată în ordinea de zi soluţionată.

Ce spune legea:

Potrivit art. 74, alin. (1), litera c) din Legea 317/2004, „Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii: efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate.”
Deşi Inspecţia Judiciară a parcurs etapa prevăzută de lege, Secţia pentru procurori a CSM solicită practic o a doua opinie prin mijloace neprevăzute de lege, inventând practic o inspecţia paralelă.
Potrivit art. 47 din Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) al Parchetelor (normă infralegală care nu poate adăuga la lege), „(2) Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: (…) i) în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare”.
Articolul 65 alin. (3) din Legea 304/2004, la care face referire ROI, prevede următoarele: „Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”
Cu alte cuvinte, Serviciul Îndrumare şi Control din cadrul Parchetului General nu realizează verificări pentru uzul Secţiei pentru procurori a CSM, ci doar pentru a sprijini procurorul general în îndeplinirea propriilor atribuţii. Orice excede acest cadru trebuie să ajungă la Inspecţia Judiciară, care poate sesiza Secţia pentru procurori a CSM.
Mai mult, din formularea de la litera i), prin folosirea sintagmei „inclusiv sesizeaza Inspecţiei Judiciare”, este evident că sesizarea IJ este ultima ratio în materia competenţei. A accepta că procurorul general, prin Serviciul Îndrumare şi Control, ar putea să propună măsuri Secţiei pentru procurori a CSM ar însemna o eludare nepermisă de lege a Inspecţiei Judiciare ca sigură instituţie în măsură să facă acest lucru.
Secția pentru procurori a CSM nu e la primul demers prin care încearcă să reinventeze modul în care se pronunță pe rapoartele Inspecţiei Judiciare. După ce au încercat să scoată anumite pasaje din raportul de control privind activitate DNA (demers calificat de instanţă ca fiind ilegal), acum încearcă să adauge prin echivalarea constatărilor Inspecţiei Judiciare cu cele ale Serviciului Îndrumare şi Control și discutarea lor împreună.
„În mod evident, Secţia pentru procurori nu se poate subroga în drepturile inspectorilor judiciari, membrii CSM neavând atribuţii de inspectori judiciari, iar înlăturarea constatărilor acestora din urmă din cuprinsul raportului de control constituie o încălcare nejustificată şi nelegală a principiului independenţei inspectorilor judiciari”, arătau judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti în 2018. Mutatis mutandis, procurorii din CSM nici nu pot adăuga la constatările inspectorilor judiciari.
Practic, Secţia pentru procurori a CSM transformă SIC din Serviciul Îndrumare şi Control în Seviciul de Inspecţie Clandestin.

Despre controlul tematic al Inspecţiei Judiciare la Caracal:

Controlul, dispus de inspectorului-șef al Inspecției Judiciare a vizat verificarea modului de înregistrare, repartizare și prioritizare a soluționării dosarelor și lucrărilor, verificarea modului de respectare de către procurori a dispozițiilor legale vizând verificarea competenței de efectuare sau de supraveghere a urmării penale și respectiv, declinarea de competență,- verificarea modului de respectare de către procurori a dispozițiilor legale în exercitarea atribuției de a conduce și supraveghea activitatea organelor de cercetare penală în soluționarea dosarelor penale înregistrate, precum și a oricăror alte situații vizând managementul cauzei și verificarea modului de respectare de către procurori a dispozițiilor legale în soluționarea plângerilor vizând tergiversarea soluționării dosarelor la Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în perioada de referinţă 01 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019. Verificările s-au desfășurat în perioada 05 -09 august 2019 iar la întocmirea actului de control au fost avute în vedere constatările nemijlocite ale inspectorilor raportori, în cadrul verificărilor directe.
Potrivit unui comunicat de presă al Inspecţiei Judiciare, în cadrul verificărilor au fost identificate următoarele deficienţe:
a. preluarea în perioada de referință a unei cutume deficitare și neconforme regulamentelor și ordinelor procurorului general al PÎCCJ, cutume acceptate și de parchetul ierarhic superior privind modalitatea de desfășurare a activității la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal;
b. lipsa unei evidențe a diseminării normelor infralegale care guvernează activitatea Ministerului public;
c. preluarea într-o pondere semnificativă, cu justificarea menținerii unui climat amiabil în rândul colectivului, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a atribuțiilor aferente funcției de execuție, cu consecința diminuării timpului necesar exercitării funcției de conducere, cu efecte asupra calității actului de justiție înfăptuit de unitatea de parchet;
d. lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale și adoptarea unei soluții legale și temeinice;
e. lipsa de asumare a responsabilității în ceea ce privește emiterea de rechizitorii, soluțiile de renunțare la urmărire penală depășind în anul 2018 numeric soluțiile de clasare;
f. lipsa de asumare a responsabilității de către procurori în individualizarea legală și temeinică a măsurilor preventive cerute instanței de judecată;
g. urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluționarea cauzelor, cu ignorarea calității urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizați de Ministerul Public.