Curtea Supremă judecă dosarul lui Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă este declarat incompatibil?

Curtea Supremă reia astăzi procesul care ar putea decide soarta prezidenţiabilului Klaus Iohannis. Judecătorii analizează dosarul în care Angenţia Naţională de integritate solicită constatarea stării de incompatibilitate a lui Iohannis. Pe fond, candidatul ACL la prezidenţiale a câştigat procesul.

O analiză Gândul arată că astăzi Curtea Supremă ar putea decide soarta lui Iohannis, dar la fel de bine ar putea să prelungească suspansul. Experţii consultaţi de Gândul au explicat că, dacă este declarat incompatibil şi câştigă alegerile, validarea mandatului lui Iohannis va fi la latitudinea Curţii Constituţionale. În schimb, chiar dacă este declarat acum incompatibil, el nu este exclus automat din cursa electorală.
Dosarul lui Iohannis este judecat de un complet de trei judecători ai secţiei de contencios a Curţii Supreme. La termenul de joi, procesul se judecă în cameră de consiliu fără accesul publicului şi fără părţile din dosar. Este vorba de o analiză pe care o vor face judecătorii, care se poate finaliza însă cu o soluţie definitivă. Chiar dacă ar fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, Iohannis nu este obligat să iasă din cursa electorală. Situaţia se complică în cazul în care Iohannis va ieşi preşedinte: nu este clar dacă, în situaţia în care ar câştiga alegerile, îşi poate sau nu prelua mandatul.
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi şi reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcţia de primar şi viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, a arătat ANI într-un comunicat.
Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel Bucureşti a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea şi că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.
Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuţie joi 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecându-se fără citarea părţilor. La prima vedere, pare să fie o procedură preliminară, administrativă.
De menţionat este faptul că, indiferent de decizia Curţii Supreme, Klaus Iohannis va putea continua cursa electorala chiar dacă este declarat incompatibil.
Curtea Supremă poate decide în acest caz că Iohannis este incompatibil sau că, dimpotrivă, nu există o incompatibilitate. Nu este însă foarte clar dacă judecătorii vor lua decizia până la finalul cursei electorale sau după alegeri.
Ce spun specialiştii
Daniel Niţiu, lector universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai a explicat pentru gândul că, dacă instanţa va emite un verdict înainte de finalizarea campaniei electorale, atunci Iohannis nu va putea ocupa funcţia de preşedinte dacă ar câştiga alegerile.
Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri şi Iohannis ajunge la Cotroceni?
În cazul în care Iohannis primeşte soluţia în dosar după alegeri şi după ce, ipotetic, le câştigă şi îşi preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experţii consultaţi de gândul spun că, în acest caz, din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunţe la mandat, fiind constrâns de legea ANI.
Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns preşedinte Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg şi pentru speţa ANI, deşi uzual se referă la procesele penale. În acestă situaţia lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiştilor.
Daniel Niţu a explicat pentru gândul că, dacă instanţa nu va emite o decizie până la finalul alegerilor, atunci procesul ar trebui să fie suspendat. “Aş spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) – adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupţie s-ar suspenda”, a explicat pentru gândul Daniel Niţu.
Situatia se complică însă în cazul în care procesul nu se suspendă şi Iohannis câştigă alegerile. Daniel Niţu a explicat că în acest caz nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care în această situaţie Iohannis este declarat incompatibil în timp ce ocupă funcţia de preşedinte nu se menţionează cine îi revocă funcţia.
Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanţa a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situaţia lui Iohannis. În esenţă, judecătoarea susţine că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei jduecătoarei Stoianoglo:
► În situaţia în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituţională.
► De asemenea, situaţia creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Desigur că interdicţia instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situaţia creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Preşedinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilităţii definitive a exercitării atribuţiilor de către preşedintele ales, caz de vacanţă a funcţiei conformart. 97 din Constituţia României.
► Consecinţa acestei vacanţe a funcţiei este interimatul funcţiei şi organizarea de alegeri pentru un nou Preşedinte, în condiţiile art. 98 din Constituţie, cu menţiunea că textul constituţional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spaţiul public, este în mod evident nefundamentată constituţional, cu atât mai mult cu cât atribuţiile privind dizolvarea Parlamentului şi referendumul nu pot fi exercitate de către un preşedinte interimar.
►Viitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituţională o va da acestei situaţii deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri şi controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă şi neechivocă este de dorit.
sursa: