Dosarul „Erata la Referendum“: încotro se îndreaptă ancheta?

Mai mulţi magistraţi care făceau parte din CCR în vara lui 2012 au fost chemaţi la Parchetul General

pentru a explica povestea „eratei“ din urmă cu trei ani, prin care s-a stabilit ca românii din afara graniţelor să fie incluşi în cvorumul de validare a referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu. Ancheta poate înainta în două direcţii Ştiri pe aceeaşi temă Cum se luptă PSD cu stafiile trecutului Foşti şi actuali magistraţi ai Curţii Constituţionale au fost chemaţi la Parchetul General pentru a fi audiaţi în legătură cu Referendumul din 2012, privind demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Fapta pentru care s-a început ancheta ar fi de fals în acte, după ce, în urmă cu trei ani, CCR a publicat în Monitorul Oficial o decizie privind cvorumul de prezenţă la referendum, apoi, după câteva zile, acea decizie a fost completată cu o erată controversată. Pentru a înţelege mai bine de ce au fost chemaţi magistraţii CCR de procurorii aflaţi în subordinea lui Tiberiu Niţu, să ne întoarcem cu trei ani în urmă. La referendumul din 29 iulie 2012 au participat 46% din numărul total de votanţi, în condiţiile în care, pentru a fi validat, era necesar un prag de 50% plus unu. Imediat după vot, a început scandalul listelor electorale: USL se lupta să reducă numărul total de votanţi de pe liste, pentru a creşte, implicit, procentajul celor prezenţi la vot, doar-doar va fi atins pragul de 50%. Practic, USL, prin Ministerul de Interne, încerca să-i scoată pe românii din diaspora în afara listelor electorale, pentru a arăta astfel că numărul de votanţi este mai mic de 18 milioane, ceea ce ar fi echivalat cu demiterea lui Traian Băsescu. În data de 2 august 2012, plenul CCR s-a întrunit şi a dat o decizie referitoare la listele electorale permanente, din care reieşea că, aplicând Legea privind alegerile parlamentare, românii plecaţi în străinătate nu ar intra în calculul privind cvorumul de validare a referendumului. Decizia a picat ca o mănuşă pentru USL. Numai că, peste patru zile (6 august 2012), CCR a publicat în Monitorul Oficial o erată la decizia dată în 2 august, prin care schimba cu totul datele problemei. Curtea arată că, „dintr-o eroare materială“, un paragraf esenţial, care definea listele electorale permanente, nu a fost introdus în decizia din 2 august. Paragraful omis spunea că în calculul numărului de alegători înscrişi pe listele permanente trebuie folosită legea privind alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce însemna că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu pot fi scoşi de pe liste. Această explicaţie echivala practic cu invalidarea referendumului. Anecdota de la care a pornit ancheta Însă cum a ajuns să fie omis din decizie tocmai un paragraf atât de important? În seara zilei de joi, 2 august, decizia CCR privind listele electorale trebuia trimisă spre publicare la Monitorul Oficial de judecătorul de serviciu. În acea zi, judecător de serviciu era Acsinte Gaspar, trimis la Curte de Ion Iliescu pe filiera PSD. La vremea respectivă, s-a speculat că Gaspar a extras din decizia Curţii tocmai paragraful esenţial şi a trimis la Monitorul Oficial o formă ciuntită. Decizia, în forma trimisă de Acsinte Gaspar, a apărut în Monitorul Oficial a doua zi, deci în data de vineri, 3 august. Numai că, a doua zi, toţi magistraţii CCR se aflau în concediu. De fapt, şedinţa din 2 august chiar le întrerupsese concediul de odihnă, în condiţiile în care lunile iulie şi august sunt luni de vacanţă pentru toţi magistraţii din România. Din concediu, preşedintele CCR Augustin Zegrean a sesizat diferenţa între ceea ce se adoptase în şedinţa plenului şi ceea ce se publicase în Monitorul Oficial şi a luat legătura cu magistratul Ştefan Minea. De ce tocmai cu Minea şi nu cu un alt judecător din restul de opt? Ştefan Minea a fost judecător-raportor pentru decizia dată în 2 iulie, practic, cunoştea cel mai bine conţinutul deciziei. Astfel, Minea şi-a sunat colegii (aflaţi în concediu) pentru a-i întreba dacă sunt de acord să trimită o erată către Monitorul Oficial prin care să îndrepte lucrurile. Din cei nouă judecători ai Curţii, şase au fost de acord, iar trei susţin că nu au fost consultaţi asupra eratei (Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Ion Predescu). Sunt aceiaşi trei care au făcut opinie separată şi au votat pentru validarea referendumului, deşi pragul constituţional de prezenţă nu fusese atins. Până la urmă, referendumul a fost invalidat cu scorul de şase la trei. Cine e de vină? În data de 7 august, a fost publicată în Monitorul Oficial erata trimisă de judecătorul Ştefan Minea, care a fost motivată de CCR drept un act care îndreaptă o „greşeală umană“. Astăzi, procurorii de la Parchetul General vor să afle dacă acel act din 2 august 2012 a fost victima unei erori, o „greşeală umană“, reparată ulterior printr-o erată, sau dacă magistraţii au făcut fals în acte. Iar dacă s-a făcut fals în acte, cine este autorul? Răspunsul are două variante. Ori Acsinte Gaspar a scos de capul lui paragraful din decizia CCR, iar, ulterior, restul colegilor n-au vrut să umfle scandalul, astfel încât au acoperit falsul în acte cu sintagma „greşeală umană“. Ori Ştefan Minea a modificat, ulterior, printr-o erată, decizia CCR adoptată în 2 august, schimbându-i cu totul sensul. Procurorii i-au chemat la audieri atât pe Acsinte Gaspar, cât şi pe Ştefan Minea, „eroii“ acelor zile, dar şi pe preşedintele de atunci şi de acum al CCR, Augustin Zegrean. Întrebat dacă, fără acea erată, Curtea ar fi validat referendumul, Zegrean a răspuns: „Categoric nu ar fi fost un alt rezultat. Noi am primit de la BEC procesul verbal şi acolo scria că au fost la vot opt milioane, care reprezintă 46,24 la sută din numărul cetăţenilor înscrişi în liste. Dacă dădeam altfel decizia, puteam fi traşi la răspundere, eventual“, a răspuns preşedintele CCR.„Sunt foarte mulţi care ne fac plângeri penale pentru deciziile pe care le luăm. Altul a făcut plângere penală, tot aici, la Parchet, că trebuie să fiu dat afară pentru că nu văd bine“, a mai susţinut Augustin Zegrean. Ancheta curge În dosarul cunoscut ca „Erata“ au fost audiaţi, în mai puţin de o săptămână, actualii magistraţi Augustin Zegrean şi Tudorel Toader, foştii judecători CCR Acsinte Gaspar şi Aspazia Cojocaru, dar şi Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), şi Toni Neacşu, fost membru CSM. Potrivit unor surse din anturajul CCR, urmează să fie chemaţi la audieri şi restul magistraţilor care au făcut parte din CCR în vara lui 2012.

Citeste mai mult: adev.ro/nq3o43