Harta preţurilor la apartamente. Care este oraşul în care îţi poţi cumpăra cea mai ieftină locuinţă

Preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi la nivel naţional a fost de 674 euro/metru pătrat în primul semestru al anului, în timp ce locuinţele noi s-au vândut la o medie de 779 de euro pe metru pătrat, potrivit unei analize a companiei de consultanţă şi evaluare Darian.

„Cel mai bun semnal al revenirii pieţei imobiliare este dat de interesul manifestat atât de investitorii noi pe piaţa din România, cât şi de revenirea celor care aveau proiecte la noi în ţară şi care, în ultima perioadă, au «hibernat». Ne aşteptăm în perioada următoare la o creştere a stocului de proprietăţi pe toate sectoarele pieţei imobiliare”, se arată în studiul Darian.

În cele mai mari 15 oraşe din ţară s-a înregistrat o stagnare a preţurilor la locuinţele vechi în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 euro/metru pătrat. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 euro/metru pătrat, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni.

În decursul ultimelor 12 luni, scăderea preţurilor aferente apartamentelor vechi a fost sub 1%, iar în ultimele şase luni s-a înregistrat un plus de 0,1%. Comparativ cu perioada de început a crizei (anul 2008), preţurile apartamentelor vechi au scăzut cu aproximativ 40% la nivel naţional.

În cele 15 oraşe considerate poli de dezvoltare preţurile au fost cuprinse între 567 euro/metru pătrat la Arad şi 932 euro/metru pătrat la Cluj-Napoca, rezultând o medie la nivelul polilor de 763 euro/metru pătrat, similară cu nivelul înregistrat în semestrul trecut, dar cunoscând o depreciere substanţială de 41% faţă de perioada de început a crizei, anul 2008.

La nivelul principalilor poli de dezvoltare, cea mai mare scădere din semestrul I 2015 comparativ cu semestrul II 2014 a fost înregistrată în Bacău (-2,4%), urmată de Iaşi (-1,8%) şi Oradea (-0,9%). Dintre cei 15 poli principali de dezvoltare, şase oraşe au înregistrat mici evoluţii negative, trei oraşe au preţuri în stagnare, iar şase oraşe (printre care şi Capitala) au înregistrat mici creşteri de preţ.

În Bucureşti s-a înregistrat o creştere de 0,5% faţă de semestrul anterior şi de 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dintre oraşele mici, cu populaţie sub 125.000 locuitori, apartamentele vechi s-au vândut cu cel mai mare preţ în Buzău şi în Suceava (peste 700 euro/metru pătrat), pe când cel mai mic preţ este prezent în Sfântu Gheorghe, unde preţul de tranzacţionare a apartamentelor vechi se situează la 430 euro/metru pătrat. Pentru semestrul I al anului 2015, media la nivelul oraşelor mici este de 570 euro/metru pătrat, în stagnare în ultimele şase luni.

Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere.

Comparativ cu perioada de început a crizei (anul 2008), preţurile apartamentelor noi au scăzut cu aproximativ 33%. În decursul ultimelor şase luni preţul mediu a înregistrat o uşoară evoluţie pozitivă, de aproximativ 0,4%, trendul în ultimele 12 luni fiind unul similar. Astfel, preţul mediu unitar la nivel naţional în semestrul I din 2015 s-a situat la nivelul de 779 euro/metru pătrat. În general, în ultimele şase luni s-a înregistrat o tendinţă de creştere a preţurilor, atât la nivelul polilor de dezvoltare, cât şi la nivelul oraşelor mici.

În cele 15 oraşe considerate poli de dezvoltare preţurile sunt cuprinse între 748 euro/metru pătrat (la Galaţi) şi 1.137 euro/metru pătrat (în Bucureşti), rezultând o medie la nivelul polilor de 909 euro/metru pătrat, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut dar şi faţă de semestrul anterior.

Dintre oraşele mici, cu populaţie sub 125.000 locuitori, apartamentele noi s-au vândut cu cel mai mare preţ în Râmnicu Vâlcea şi Miercurea Ciuc (760 euro/metru pătrat), pe când cel mai mic preţ este prezent în Baia Mare, unde preţul de tranzacţionare a apartamentelor noi se situează la 488 euro/metru pătrat.

Un aspect interesant al pieţei este orientarea cererii potenţiale spre apartamentele construite recent, în detrimentul celor vechi. Apartamentele noi pentru clasa medie şi medie-inferioară sunt construite în zonele periferice ale oraşelor, preţurile sunt mai mici decât cele ale apartamentelor vechi situate în zone mediane sau periferice şi, de multe ori, se acordă un bonus sub forma unui loc de parcare exterior.

Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0,4% în cazul caselor şi 1,4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

Cele mai scumpe case şi vile s-au vândut în Bucureşti, la un preţ mediu de 1.073 euro/metru pătrat, în creştere cu 0,3% faţă de semestrul anterior, Bucureştiul fiind şi singura localitate cu peste 1.000 euro/metru pătrat. Pe locul secund se situează Cluj-Napoca cu un preţ mediu de 870 euro/metru pătrat, similar cu cel din semestrul trecut. Cele mai mici preţuri de vânzare se regăsesc în continuare în Alexandria (429 euro/metru pătrat) şi Botoşani (435 euro/metru pătrat).

Dintre oraşele mici, cu populaţie sub 125.000 locuitori, cele mai mici preţuri s-au înregistrat la Botoşani cu o medie de 435 euro/metru pătrat şi Piatra Neamţ cu 440 euro/metru pătrat.

În semestrul analizat, preţul mediu înregistrat la nivel naţional la tranzacţionarea caselor a fost de 573 euro/metru pătrat, continuându-se tendinţa de depreciere uşoară (-0,1%).

Piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând la nivel naţional doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai importantă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare.

Piaţa terenurilor agricole este structurată, în general, în două segmente mari: piaţa primară (segmentul de piaţă compus din parcele mici de teren, 1 – 10 hectare, în general, doar cu titlu de proprietate, neintabulate) şi piaţa secundară (segmentul de piaţă compus din parcele de teren comasate, 50 – 2.000 de hectare, în general, intabulate şi cu situaţie cadastrală).

Principalele zone agricole ale României sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei şi Podisul Getic.

Preţurile pentru un hectar variază între 1.800 de euro/hectar, în Câmpia Română – Oltenia, şi 4.500 de euro/hectar în Câmpia Română – Muntenia.

gandul.info