NUCLEARA DIN PSD: DĂNCILĂ I-A PREDAT LUI IOHANNIS HĂȚURILE GUVERNULUI PENTRU 60 DE ZILE?

Guvernul pare să fi căzut în propria capcană: pe zi ce trece, remanierea gândită în PSD să-i dea șah lui Klaus Iohannis riscă să se transforme într-un mat tocmai pentru PSD. Șeful statului are portițele legale prin care poate întreține criza guvernamentală timp de 60 de zile, până pe 17-18 iunie. Asta dacă lucrurile nu iau o întorsătură și mai încâlcită.
Inițial, PSD a dorit ca remanierea să se facă prin restructurarea Guvernului votată prin Parlament, însă premierul s-a opus și a vrut ca mai întâi să se încerce o remaniere simplă sperând că șeful statului va accepta propunerile făcute.
Încurcătura a apărut după ce premierul Viorica Dăncilă i-a trimis lui Klaus Iohannis demisiile miniștrilor Rovana Plumb, Natalia Intotero și Tudorel Toader pe 17 și 18 aprilie, însoțite de propunerile de numire în funcții a înlocuitorilor, și șeful statului a anunțat că respinge propunerile.
Ce se poate întâmpla mai departe?
PASUL 1: Potrivit legii de organizare a Guvernului, funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei. Demisia din funcția de membru al Guvernului devine irevocabilă din momentul în care s-a lua act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii. Președintele României, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta și declară vacantă funcția de membru al Guvernului.
Iohannis ar putea să aștepte 15 zile să devină irevocabile demisiile celor trei miniștri și abia apoi să semneze decretele prin care vacantează cele trei funcții de miniștri. Termen limită pentru Iohannis: 2-3 mai.
PASUL 2: Odată vacantate funcțiile, Klaus Iohannis semnează decretele de numire a unor interimari la cele trei ministere. Interimatul funcției de ministru poate să dureze cel mult 45 de zile. Interimatele ar expira, în acest caz, pe 17 și 18 iunie.
După expirarea interimatelor, dacă Iohannis nu numește noi miniștri, ministerele pot fi conduse doar de secretari de stat care nu pot avansa în Guvern hotărâri, ordonanțe și proiecte de legi și este discutabil daca se mai pot ține sau nu se mai pot ține ședințe de Guvern.
Potrivit CCR, președintele are voie să refuze o singură dată miniștrii propuși la remaniere, iar premierul nu mai are voie să propună, a doua oară, aceeași persoană pentru același minister. Curtea Constituțională spune că a doua propunere de miniștri poate fi respinsă exclusiv în situația în care apare o problemă de legalitate.
Pentru că nu există termene constituționale pentru remaniere, șeful statului a fost „obligat” de CCR să ia deciziile „de îndată” ce propunerile i-au fost comunicate. Acest de îndată îi oferă șefului statului posibilitatea tergiversării procedurii, singura sancțiune posibilă în acest caz fiind suspendarea acestuia din funcție pentru forțarea Constituției și împiedicarea funcționării Guvernului.
PSD are la îndemână restructurarea Guvernului, ca variantă de ocolire a șefului statului, însă dacă trece acum la acest procedeu, riscă să se intre într-o situație juridică atipică.
Ce se întâmplă dacă șeful statului respinge oficial miniștrii propuși la Justiție, Fonduri europene și Românii de pretutindeni, dar din Parlament îi vin spre numire „noi miniștri” votați prin restructurare în persoanele acelorași propuneri pentru aceleași ministere? Președintele Klaus Iohannis sau Parlamentul ar putea sesiza Curtea Constituțională în acest caz.
De asemenea, Hotărârea Parlamentului privind restructurarea Guvernului poate fi atacată și ea la Curtea Constituțională.
Dacă se ajunge acolo, se intră într-o zonă de noutate absolută în politica post-decembristă.