POLEMICI… CORDIALE- NU AVEŢI DREPTATE, DOMNULE COMAN! EMINESCU ESTE… ÎN PRIMUL RÂND, O LEGENDĂ!…

Ţin să precizez, de la bun început- am avut şi am, în continuare, cea mai bună impresie despre domnul Cornel Coman, fost subprefect al judeţului Călăraşi. Astăzi, aud, funcţionar guvernamental. Lucru important, înseamnă că Guvernul României a realizat, în continuare, că domnul Coman este un foarte bun profesionist, un om serios, echilibrat, un om cultivat, un om demn de toată admiraţia concetăţenilor săi.
Deci, nu trebuie interpretate rândurile mele ca o punere la punct, mai precis un alt punct de vedere. Urmând ca fiecare să judece, după părerile sale.
Despre ce ar fi vorba? Mi s-au arătat câteva rânduri, luate de pe internet, în care domnul Coman face câteva consideraţii cu ocazia aniversării lui Mihai Eminescu. Punându-şi întrebarea- ce aniversăm, de fapt, pe 15 ianuarie? Punctele de vedere nu sunt noi, ele au apărut, de-a lungul timpului, în diverse interpretări. Fiind, desigur, rodul unor cercetări, descoperiri, analize ori alegaţii ale unor cercetători, de-a lungul timpului. Tonul polemic pe care îl adoptă domnul Coman este, de altfel, caracteristic pentru atitudinea sa permanent combativă, atitudine pe care am şi admirat-o, de-a lungul timpului. Numai că…

Mihai-Eminescu 1

Numai că, cu toată preţuirea, domnule Coman, consider că vă aflaţi într-o regretabilă eroare! Despre ce-ar fi vorba? Păi, în primul rând, să pornim de la cele câteva consideraţii care m-au surprins şi cărora vreau să le contrapun o analiză cât se poate de echilibrată.
Aşadar, ni se atrage atenţia că, în realitate, noi nu pe Eminescu îl aniversăm, ci pe un cetăţean pe numele lui… Eminovici! Eminovici, nepotul unui cetăţean care a venit în Bucovina după ce a fost cucerită de Imperiul Austro-Ungar pentru o viaţă mai bună. Fiul căminarului Gheorghe Eminovici. Numele real, aşadar, este Eminovici! Şi nu… Eminescu! Chestia asta cu Eminescu i-ar fi trasat-o Maiorescu şi de aici, fatalmente, o eroare de interpretare! Mai mult decât atât, ni se prezintă ca pe o mare descoperire (deşi, de la George Călinescu încoace, toată lumea a observat asta) că data reală de naştere a lui Eminescu este alta, cea scrisă la biserică fiind luată oficial, pentru că înscrierea s-a făcut mult mai târziu (la peste două săptămâni de la data reală a naşterii!) motiv pentru care, iată, suntem complet dezinformaţi şi habar n-avem ce sărbătorim noi, în realitate, pe 15 ianuarie!
Cu toată prietenia şi consideraţia, dar şi cu respectul pentru realitatea culturală mondială, trebuie să facem câteva precizări: în primul rând NUMELE! În cazul artiştilor, de foarte multe ori, numele de pe buletin al personajului nostru este cu totul şi cu totul altul decât numele de scenă, de artist, de vedetă, indiferent de domeniul cultural de activitate! Aşadar, greşim că nu revenim la numele de Eminovici? Păi chiar Eminescu a semnat, până la moarte, cu acest nume- Eminescu! Nu l-a regretat p-ăla de Eminovici! O fi fost vorba de vreun evreu ascuns?- îmi zice un drăcuşor. Şi care ar fi problema? Să vă reamintesc, domnule Coman (fiind convins că ştiţi!) că laureatul Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2016, excepţionalul cântăreţ şi poet Bob Dylan se numeşte, în realitate- Robert Allen Zimmerman?!… Tot un soi de evreu, probabil… Dar faimoasa Madonna? Numele său real este Louise Veronica Ciccone! Habar n-au admiratorii ei de acest Ciccone! Ei o ştiu pe… Madonna!
Şi dacă ne-am dus prea departe, în spaţiu, de ţărişoara noastră dragă, să vă spunem că unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi români contemporani se numeşte Fuego! Numele său real fiind, însă- Paul Ciprian Surugiu! Câtă lume îl ştie de Surugiu, pe Fuego?!… Aşadar, numele de scenă, numele de artist- astea rămân! Pe astea le consemnează arta, în general! Este rostul biografilor să facă toate precizările, dar pe pagină, pe copertă, pe disc, pe spaţiul pictural- va exista numele artistului!
În fine, în legătură cu data naşterii, situaţie extrem de reală şi, repet, adnotată de toţi biografii importanţi ai lui Eminescu! Chiar ar trebui mutată la data reală? Păi dacă s-ar aplica asta, ar mai trebui să facem o mutare importantă, domnule Coman- cu siguranţă ştiţi (şi multă lume ştie asta) data reală de naştere a lui Iisus Hristos nu ar fi 25 decembrie! Unii o duc în primăvară, alţii cu câţiva ani înainte de data stabilită a anului 0, unii consideră că Iisus nici nu a existat, în realitate, fiind rodul unui mit!
Exact despre asta este vorba! Ca şi la Eminescu, în cazul lui Iisus Hristos ne aflăm în spaţiul mitologic! Unde contează, în primul rând, datele mitologice! LEGENDELE! Cele care au intrat în conştiinţa universală şi care sunt acceptate, în totalitate, aşa! Cum ar veni ca, astăzi, Biserica Ortodoxă (ori aia Catolică, la Vatican) să fie asaltată de nişte cercetători care să vină ei, cu probe, demonstrând că Iisus Hristos nu s-a născut pe 25 decembrie, ci undeva, prin martie! Ar accepta (inclusiv credincioşii) această schimbare? Geaba să le explici că 25 decembrie ăla avea legătură cu 21 decembrie- Solstiţiul de iarnă! Şi că în realitate, data este, în primul rând, una astronomică. Intrată în mitologie, ca multe altele…
Cam acestea sunt realităţile de percepţie, iar aducerea, chiar de ziua aniversării poetului naţional (devenită şi Ziua Culturii Naţionale) poate reprezenta un rost de atractivitate, însă, sub nicio formă, o lovitură dată de realitate mitului eminescian! Miturile rămân aşa cum sunt ele, chiar dacă, în opinia multora, realităţile au fost cu totul şi cu totul altele!…
Cât priveşte argumentele (corecte) privind lipsa de xenofobie a lui Eminescu din poezia „Doina“, numai reaua credinţă ar putea-o invoca, atâta timp cât primele versuri fac trimitere directă la o situaţie asemănătoare cu tot ceea ce se întâmplă şi astăzi, în România:
„De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românu’ plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.“

N.R.- Vedeţi că nu m-am afundat foarte tare în problema lui Iisus, altfel ajungeam la teoria (susţinută, prin probe) că modelul Iisus a fost preluat, ingenios, de nişte evrei deştepţi din mitologia egipteană, mitul lui Isis şi Osiris! Cu o mamă fecioară şi un copil născut taman la 25 decembrie! N-am ajuns până acolo tocmai pentru că miturile trebuie acceptate aşa cum sunt ele- ca mituri!
Cu toată consideraţia,
prof.dr.SORIN DANCIU