Tag Archives: Romania

Magazinele de bijuterii din România pun lacătul pe uşă

Vânzările bijuteriilor prețioase în România au scăzut dramatic în ultimii opt ani,

Demografia din Romania in cateva date si cifre

Romania are una dintre cele mai mari rate ale nuptialitatii din UE

Iohannis, primit la Vatican de Papa Francisc. Suveranul Pontif a acceptat invitatia presedintelui de a veni in Romania

Presedintele Klaus Iohannis a fost primit, vineri, la Vatican, de Papa Francisc, seful statului fiind insotit de sotia sa, Carmen Iohannis, si de delegatia prezidentiala. Discutiile intre Iohannis si Suveranul Pontif au durat circa 20 de minute, apoi presedintele Romaniei i-a prezentat-o Sanctitatii Sale pe sotia sa si pe principalii colaboratori. Papa Francisc a acceptat invitatia lui Klaus Iohannis de a veni in Romania

Mașinile înmatriculate în Bulgaria vor dispărea. Lovitură pentru mii de români

Deputaţii se pregătesc să voteze o lege potrivit căreia românii nu vor mai putea circula cu mașini înmatriculate

Întâlnirea cu șeful CIA, semnal dat României pentru rezistență

Precedentul creat la Minsk cu acordul celor două Puteri, Franța și Germania,

ÎN ROMÂNIA AU TRĂIT…URIAȘII?

Probabil mai țineți minte că printre lucrurile ciudate din România menționam acum câteva săptămâni în articolul

INTERVIU Iohannis: E clar că trebuie să lucrez cu DNA. Vreau să terminăm cu corupția în România

Președintele Klaus Iohannis a precizat, miercuri, într-un interviu acordat Adevărul Live

Iohannis îşi dezvăluie planurile în privinţa Germaniei

Klaus Iohannis a acordat un interviu publicaţiei germane Deutsche Welle.

Iohannis, declaraţie dură: România – o ţară asasinată

Klaus Iohannis participă miercuri la conferinţa „Anti-corruption Sustainability in Romania”,

DISCUȚII ROMÂNIA-CHINA pentru un parteneriat strategic

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat că a convenit cu omologul chinez,

BNR avertizează. Patru bănci din România, amenințate de FALIMENT

Trei bănci amenință cu procedura de infringement la adresa României.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China Gabriel Ghelmegeanu acuză: România nu face nimic concret pentru atragerea investiţiilor din China

„Auzim declaraţii peste declaraţii, dar suntem prea ocupaţi cu luptele politice

Donald Tusk, președinte al Consiliui European: Ce ar trebui să învețe România din alegerea polonezului

Alegerea lui Donald Tusk la președinția Consiliului European

Florin Călinescu, la Gândul Live: Virgil Măgureanu mi-a propus în 2000 să fiu preşedinte, după ce-am refuzat, mi-a spus că îl pune pe Băsescu

Florin Călinescu a declarat la Gândul Live că Virgil Măgureanu i-a propus să candideze la funcţia de preşedinte al României, dar l-a refuzat.

Caz atipic Rusia, decizie controversată în cazul României

Autoritatea sanitar-veterinară rusă (Roselhoznadzor) a dispus, marţi, interzicerea importurilor de bovine, carne de vită şi produse derivate din România, din cauza „encefalopatiei spongiforme bovine”, transmite Itar-Tass.

Potrivit unui comunicat oficial al Roselhoznadzor, interdicţia vizeazã de asemenea proteinele procesate de origine animală, alimentele destinate animalelor şi care conţin astfel de proteine, dar şi produsele făcute din resturi provenind din procesarea cărnii de vită, informează site-ul în limba engleză al agenţiei Itar-Tass, citat de Mediafax.

Conform Itar-Tass, o epidemie de encefalopatie spongiformă bovină în România, cunoscută şi sub denumirea de „boala vacii nebune”, ar fi fost consemnată de Biroul Internaţional pentru Epizootii.

Autoritățile române contrazic însă informațiile menționate, afirmând că Rusia nu importă bovine, carne de vită și produse din carne din România, iar „epidemia” la care se face referire este de fapt un caz izolat, atipic de ESB, care nu pune în pericol sănătatea omului.

Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a declarat că există o suspiciune de „caz atipic” depistat la o singură carcasă.

„În urma investigațiilor făcute până în acest moment și având confirmarea a două laboratoare de referință, cel național pentru encefalopatie spongiformă bovină din cadrul IDSA și cel european din Marea Britanie, putem spune cu certitudine că este un caz atipic de ESB, cazurile atipice apărând în mod spontan și natural la bovinele de peste doi ani și jumătate. Acesta nu prezintă niciun risc pentru sănătatea populației, dar indiferent de acest lucru, noi am luat absolut toate măsurile ca și în cazul encefalopatiilor spongiforme transmisibile clasice”, a declarat Mănăstireanu pentru Agerpres.

Acesta a subliniat că autoritățile veterinare au distrus carcasa, produsele și sub-produsele la care s-a identificat această encefalopatie spongiformă atipică, precum și carcasele învecinate pe linia de tăiere cu această bovină.

„De asemenea, am izolat cohorta din care face parte bovina respectivă, astfel încât, după finalizarea anchetei, să o distrugem și pe aceasta. Nu în ultimul rând, am limitat mișcarea animalelor de unde a provenit bovina identificată cu encefalopatie spongiformă bovină atipică. În ancheta noastră sunt implicate mai multe instituții ale statului”, a adăugat Vladimir Mănăstireanu.

Șeful ANSVSA este surprins de reacția Rusiei în acest caz, mai ales că Rusia nu importă carne de bovine din țara noastră, iar România a anunțat cazul la Oficiul Internațional pentru Epizootii (OIE), la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ( EFSA) și la Centrul european de prevenire și control al bolilor.

„Rusia nu importă de la noi carne de vită și nu înțeleg de ce apărut această reacție a Rusiei, în condițiile în care noi am informat OIE și în acel moment află toate statele membre a acestui for internațional. De asemenea, am informat și EFSA și Centrul european de prevenire și control al bolilor, iar cazurile atipice nu sunt cazuri care aduc atingere siguranței alimentare. Din acest punct de vedere toată populația să stea liniștită pentru că nu s-a dus o atingere siguranței alimentare a României. Ancheta este în curs de desfășurare, iar când va fi finalizată o să facem publice toate datele”, a mai spus Mănăstireanu.

În aprilie, Rospotrebnadzor a suspendat importurile de produse lactate de la șase companii din Ucraina, un semn al înrăutățirii relațiilor comerciale dintre cele două țări după anexarea Crimeii de către Rusia.

Rospotrebnadzor a afirmat într-un comunicat că, în urma efectuării testelor de laborator, a constatat faptul că produsele încalcă reglementările privind lactatele.

De ce l-a sprijinit Germania pe Traian Băsescu. Mircea Coșea arată cum profită de România

Poziția comisarului Stefan Fule, care a atacat din nou România și Bulgaria, imediat după ce a vizitat Bucureștiul, reflectă politica ”greilor” care conduc UE. Aderarea României apare în majoritatea pozițiilor oficiale din nucleul de forță al UE ca fiind o concesie făcută fostelor țări comuniste pentru sprijinirea lor în trecerea la economia de piață și la rigorile democrației statului de drept. Din păcate, și presa portocalie de la noi susține acest mesaj de propagandă, prin care se induce ideea că țara noastră a primit un cadou și trebuie să fie recunoscătoare. Profesorul Mircea Coșea arată, în editorialul scris pentru DCNews, că realitatea este cu totul alta.

Aderarea României a adus comunității europene mai degrabă avantaje decât pierderi. Mai mult, în anii grei ai crizei, țări cum ar fi Germania și-au rezolvat problemele prin politici care au fost plătite de țări cum ar fi România. Migrația spre Vest a sărăcit România, prin plecarea românilor bine pregătiți și cu putere de muncă, favorizând țările de destinație, care și-au echilibrat deficitul prin contribuția lucrătorilor din Est.

Deficitul de competitivitate favorizează țările din nucleul dur al Europei, care au interes ca România să rămână la un nivel de dezvoltare inferior. Nevoia de menținere a decalajelor va fi și în continuare, o soluție de funcționare a pieței unice. Ca urmare, ne putem aștepta, după cum a și anunțat dl. Fule, la reglementări mai restrictive în domeniul fondurilor europene și al accesului mărfurilor noastre pe piața unică.

Culpabilizarea României și Bulgariei, intensificată

Plecând de la analiza riguroasă a profesorului Mircea Coșea, care citează surse bine documentate din literatura de specialitate și analiști de prestigiu, putem observa de ce s-a bucurat Traian Băsescu de sprijinul puternic al cancelarului Angela Merkel și al liderilor CE din aceeași familie politică. Mecanismele care defavorizează România și favorizează țările bogate (austeritatea și Tratatul prin care sunt restricționate deficitele bugetare) au devenit politică de stat în regimul Traian Băsescu.

Prof. Coșea crede că va urma o intensificare a culpabilizării României (și a Bulgariei) pentru toate relele comunității, urmată de trecerea în categoria ” țări incompatibile”. Astfel, se va justifica luarea unor măsuri cu efect de limitare a avantajelor pe care le-am putea avea prin intrarea pe piața unică. Aceasta ar fi traducerea declarației comisarului Fule: ” Suntem nevoiţi să extindem şi să înăsprim standardele”.

În demonstrația sa, profesorul Mircea Coșea demontează trei mituri cu care a fost intoxicată opinia publică:

Piața unică europeană ajută la dezvoltare

Fals. Piața unică europeană, deși are un grad înalt de integrare, nu poate funcționa pe alte criterii decât pe cele specifice mecanismului de piață concurențională, ceea ce presupune diferențe de competitivitate între participanții la schimb, arată prof. Coșea. Iată cum, aderarea României, deși cu un mare grad de incompatibilitate, nu mai apare doar ca o concesie făcută poporului român ci și ca un interes economic pentru însăși funcționarea pieței unice europene. În condițiile crizei și a incapacității de valorificare eficientă a capitalului în nucleul dezvoltat al UE, migrarea lui prin delocalizări spre țări mai slab dezvoltate, cu salarii sub media europeană (ca România și Bulgaria) a devenit o soluție. Piața, relativ mare, a unei țări ca România a devenit, de asemenea, o soluție ca debușeu pentru producția fără cerere a agriculturii și industriei nucleului dur, în contextul distrugerii prin efectele pieței libere a ofertei autohtone.

Decalajele se reduc după aderare

Fals. Politica de menținere a decalajelor a continuat și după momentul aderării, deși ar fi trebuit ca țări ca România să fie sprijinite în reducerea acestora. Prin Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța fiscală în cadrul Uniunii economice și monetare, nucleul dezvoltat al UE (în special Germania și Franța) impune o restricționare puternică a deficitelor bugetare, ceea ce va face imposibilă dezvoltarea în ritm rapid țărilor sărace în vederea atingerii cât mai grabnice a criteriilor de convergență.

Banii emigranților ajută țările de origine

Fals. Realitatea arată că și în acest caz decalajele de dezvoltare au adus profit și avantaje concurenționale țărilor beneficiare de migrația românescă. În acest sens, se cere demitizată și părerea conform căreia de migrație este beneficiară România prin sumele importante de bani trimise acasă de către muncitorii români. Beneficiare au fost și sunt atât pe termen scurt cât și în perspectivă mai lungă țările primitoare a emigranților. Peste 20 la sută din imigranții veniți din Bulgaria și România în Germania au studii superioare, veniturile lor fiind mai mari decât media din Germania. Care este efectul economic de ansamblu? Migrația forței de muncă tinde să determine creșterea PIB în Occident și scăderea lui în România. Scăderea ofertei forței de muncă nu are cum să producă mărirea salariilor în România, deoarece salariile depind de productivitate. Dacă în România rămân mai puțini lucrători, atunci nu înseamnă că ei vor câștiga mai bine.

Investiții și fonduri europene, tot mai puține

Concluzia prof Coșea este următoarea: pe termen mediu, UE se va afla în continuare într-o situație economică dificilă, ceea ce va alimenta la nivelul țărilor dezvoltate euroscepticismul, populismul și mișcările de autonomie teritorială. Dificultățile economice cu implicațiile lor sociale vor genera un trend de relocalizare industrială, ceea ce va reduce potențialul de capital posibil de investit în alte țări (fie ele chiar membre UE). Piața unică va fi în continuare afectată de tendințe protecționiste mascate sub teoria patriotismului economic. Nevoia de menținere a decalajelor va fi deci, și în continuare, o soluție de funcționare a pieței unice. Ne putem aștepta la reglementări mult mai restrictive în domeniul accesării fondurilor europene și al accesului mărfurilor noastre pe piața unică.

Iată editorialul integral scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:

”Lipsa de credibilitate poate fi rușinoasă dar este sigur sănătoasă

Mircea Coșea

Doar la o zi după ce se întorsese de la București unde participase la SEECP, comisarul european pentru extindere Stefan Fule face următoarea declarație : ” Atât statele membre, cât şi cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere. În primul rând, ultima extindere, cu România şi Bulgaria, a ridicat o serie de semne de întrebare în legătură cu credibilitatea întregului proces. Pentru că a fost prima dată când UE a decis să introducă un mecanism special de cooperare şi verificare în cazul unor state membre. Cea mai mare provocare a fost restabilirea credibilităţii pierdute privind procesul de extindere. Suntem nevoiţi să extindem şi să înăsprim standardele.”

Ar trebui să nu ne mai deranjeze astfel de declarații pentrucă deja ne-am obișnuit cu statutul de oaie neagră a Europei, cultivat și dezvoltat în ultima perioadă de mai mulți înalți funcționatri europeni, dar și de mulți membri ai Parlamentului European. Ar trebui ca astfel de poziții și declarații negative referitoare la prezența României în UE să le tratăm cu nonșalanță, ca pe ceva deja vu, dacă avem în vedere frecvența din ce în ce mai mare cu care se succed. Poate ar trebui să le privim și ca pe ceva neinteresant și neimportant dacă luăm în considerație reacțiile timide și de o politețe feciorelnică ale Ministerului Afacerilor Externe la toate acuzațiile care ni se aduc.

Spre exemplu, la afirmația comisarului european conform căreia extinderea cu România și Bulgaria ar fi ridicat semne de întrebare în legătura cu credibilitatea întregului proces, MAE a răspuns printr-un comunicat că: ” E nepotrivită asocierea aderării României la UE cu ideea diminuării credibilităţii extinderii”.

Desigur că este corect să se spună că este o asociere nepotrivită dar, cu tot respectul pentru MAE, îmi permit să spun că nepotrivit este și răspunsul ministerului. Nu mă refer la excesul de limbaj diplomatic cu care a fost formulat sau la strădania de a zice ceva, dar fără să supere pe cineva, ci la faptul că a s-a pierdut oportunitatea de a clarifica și demitiza procesul aderării României la UE.

Cred că, vrând sau nevrând, comisarul Fule a deschis posibilitatea unei analize profunde a modului în care putem clarifica locul și importanța noastră în ansamblul UE, ca o premiză a conceperii și gestionării politicii noastre europene.

Problema centrală a acestui proces de clarificare o consider a fi eliberarea politicii noastre europene de sindromul marginalizării, al țării de periferie, al membrului ”cu drepturi egale”, dar de categoria a doua.

De la data aderării până în prezent s-a dezvoltat ideia conform căreia aderarea României se explică printr-o decizie eminamente politică a UE, în absența cvasi totală a compatibilității Statului și economiei românești cu standardele europene. Aderarea României (și a Bulgariei) apare în majoritatea covârșitoare a pozițiilor oficiale din nucleu de forță al UE ca fiind ” o concesie făcută fostelor țări comuniste din sud estul european pentru sprijinirea lor în trecerea la economia de piață și la rigorile democrației statului de drept” (sursa: ” Reviews & Critical Commentary”. Council for European Studies at Columbia University).

Mai direct, România nu merita să fie membră UE deoarece nu era pregătită (deficit de compatibilitate standarduală) dar a primit acest ”cadou” ca o dovadă a voinței politice europene de a fi spijinită în demersul ei de democratizare și dezvoltare. În concluzie, România trebuie să fie recunoscătoare și să continue reformele pentru a dovedi încrederea ce i s-a acordat.

În această concluzie găsim cheia declarațiilor comisarului Fule. Domnia sa spune că aderarea noastră (și a bulgarilior) pune în cumpănă credibilitatea extinderii pentru că nu ne-am ridicat la nivelul încrederii acordate, nereușind să ne compatibilizăm cu standardele UE.

Din păcate, nu-l putem contrazice pe dl. Fule din acest punct de vedere. Deși în anii parcurși de la aderare România a redus decalajul care o desparte de standardele europene, deficitul de compatibilitate este încă mare iar ritmul de compatibilizare (convergență) este încă prea lent.

Problema este însă alta și nu pot să nu aduc în discuție nota de ipocrizie pe care o are declarația comisarului european, căci este o ipocrizie în a condamna România de vina pierderii credibilității politicii de extindere prin aderarea ei când, în realitate, această aderarea a adus comunității mult mai multe avantaje decât pierderi.

Voi încerca să demonstrez acest lucru plecând de la o afirmație care poate va șoca dar care este dovedită în practică.

Afirm că, după 2005, a devenit evident că esența mecanismului intern al politicii și economiei comunitare este menținerea decalajelor (deficitul de compatibilitate) dintre țările membre și nu reducerea acestora. Acest lucru ne conduce la concluzia că intensificarea fenomenului de culpabilizare a României (și a Bulgariei) pentru toate relele comunității este prefațarea ” nominalizării ” noastre ca reprezentant oficial la categoria ” țări incompatibile”, ceea ce va justifica luarea unor măsuri cu efect de limitare a avantajelor pe care le-am putea avea prin intrarea pe piața unică De altfel, comisarul Fule a avansat în acest sens declarând că: ” Suntem nevoiţi să extindem şi să înăsprim standardele”.

Iată câteva argumente care pot susține ideia interesului funcțional al mecanismului pieței unice economice și monetare de menținere a unor țări membre în zona decalajelor (incompatibilității).

Piața unică europeană deși are un grad înalt de integrare nu poate funcționa pe alte criterii decât pe cele specifice mecanismului de piață concurențională, ceea ce presupune existența diferențierii de competitivitate dintre participanții la schimb. Un aspect important și nerezolvat al diferențierii dintre parteneri este acela al lipsei de unificare a modelelor sociale din diferitele țări membre. Eliminarea tarifelor vamale s-a dovedit a nu fi un mijloc de armonizare a dezvoltării ci, din contră, un mijloc de stratificare a dezvoltării. În condițiile crizei, mecanismul intern al pieței unice a accentuat lupta de concurență până la manifestarea unor tendințe protecționiste sprijinite pe teoria patriotismului economic. Această ideie a nevoii pieței unice de a funcționa prin menținerea unor decalaje nu este nouă. Ea apare chiar la părinții pieței unice, deși era prezentată doar ca o posibilitate teoretică (vezi : Pierre Werner : ” Itineraires luxembourgeois et europeens,in Memories 1945-1985”; Jaques Delors; ” First intergovernamental UE Conference” Luxembourg 9/IX/1985).

Iată cum, aderarea României, deși cu un mare grad de incompatibilitate, nu mai apare doar ca o decizie eminamente politică, ca o concesie făcută poporului român ci și ca un interes, ca o necesitate economică pentru însăși funcționarea pieței unice europene.

În condițiile crizei și a incapacității valorificării eficiente a capitalului în nucleul dezvoltat al UE, migrarea lui prin delocalizări spre țări mai slab dezvoltate, cu salarii sub media europeană (ca România și Bulgaria) a devenit o soluție. Piața, relativ mare, a unei țări ca România a devenit, de asemenea, o soluție ca debușeu pentru producția fără cerere a agriculturii și industriei nucleului dur, în contextul distrugerii prin efectele pieței libere a ofertei autohtone.

Politica de menținere a decalajelor s-a continuat și după momentul aderării, deși ar fi trebuit ca țări ca România să fie sprijinite în reducerea acestora. Exemplul cel mai frapant este Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța fiscală în cadrul Uniunii economice și monetare. Sub umbrela necesității coordonării politicilor bugetare, nucleul dezvoltat al UE (în special Germania și Franța) impun țărilor aflate în decalaj o restricționare puternică a deficitelor bugetare, ceea ce va face imposibilă dezvoltarea în ritm rapid a acestor țări în vederea atingerii cât mai grabnice a criteriilor de convergență.
În pofida campaniei de limitare a accesului forței de muncă românești pe piețele nucleului dezvoltat al UE, realitatea arată că și în acest caz decalajele de dezvoltare au adus profit și avantaje concurenționale țărilor beneficiare de migrația românescă. În acest sens, se cere demitizată și părerea conform căreia de migrație este beneficiară România prin sumele importante de bani trimise acasă de către muncitorii români. Beneficiare au fost și sunt atât pe termen scurt cât și în perspectivă mai lungă țările primitoare a emigranților. Este de remarcat în acest sens părerea unuia dintre cei mai lucizi politicieni europeni,președintele Italiei, Giorgio Napolitano, care spunea că”Italia nu poate depăşi problemele economice fără contribuţia imigranţilor, subliniind că străinii reprezintă energia vitală de care ţara are nevoie. Fără contribuţia imigranţilor la economia Italiei, chiar şi povara datoriei publice devine greu de susţinut” ( sursa: La Repubblica.)
Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, Laszlo Andor, a spus pentru Spiegel: „Mare parte din români si bulgari muncesc și au o contribuție serioasă la creșterea economică a Germaniei, ei plătind impozite și asigurări sociale către statul german. Totodată, ei iși cheltuie banii în Germania, încurajând consumul”.
Cifrele susțin cuvintele sale. Peste 20 la suta din imigranții veniți din Bulgaria si Romania au studii superioare, veniturile lor fiind mai mari decât media din Germania. Un studiu recent, care analizează efectul imigranților români și bulgari asupra finanțelor publice ale Suediei arată cu cifre că imigrația este benefică pentru bugetul de stat suedez. Pe scurt, imigranții cotizează o sumă mai mare de bani la buget decât ajutoarele sociale pe care le primesc( sursa: ” Logica Economica” 01/2014). Care este efectul economic de ansamblu? Migrația forței de muncă tinde să determine creșterea PIB în Occident și scăderea lui în România. Scăderea ofertei forței de muncă nu are cum să producă mărirea salariilor în România (în opoziție cu scăderea lor în Occident), deoarece salariile depind de productivitate. Dacă în România rămân mai puțini lucrători, atunci nu înseamnă că ei vor câștiga mai bine.

Iată că, deși este posibil – așa după cum susține comisarul Fule- ca aderarea Românie ( și Bulgatria) să fi contribuit la scăderea credibilității procesului de extindere datorită lipsei de compatibilitate a acestor țări față de standardele comunitare, tocmai această lipsă a adus și aduce avantaje funcționării pieței unice într-o situație economică dificilă. Concluzia mea este următoarea : pe termen mediu, UE se va afla în continuare într-o situație economică dificilă, ceea ce va alimenta la nivelul țărilor dezvoltate euroscepticismul, populismul și mișcările de autonomie teritorială. Dificultățile economice cu implicațiile lor sociale vor genera un trend de relocalizare industrială ceea ce va reduce potențialul de capital posibil de investit în alte țări (fie ele chiar membre UE), piața unică va fi în continuare afectată de tendințe protecționiste mascate sub teoria patriotismului economic. Nevoia de menținere a decalajelor va fi deci, și în continuare, o soluție de funcționare a pieței unice. Ne putem aștepta -așa după cum a și anunțat dl. Fule- la reglementări mult mai restrictive în domeniul accesării fondurilor europene și al accesului mărfurilor noastre pe piața unică.

Ce soluții avem? În nici un caz întoarcerea feței de la Europa spre China sau Rusia. În contextul extinderii relațiilor extracomunitare, ar trebui ca politica europeană românească să devină activă, să ne luăm în serios dreptul de a fi membru cu drepturi depline al UE și să luptăm (așa după cum fac polonezi, ungurii sau chiar britanicii ) pentru dreptul nostru de a ieși din periferia economică a uniunii”.
– See more at: http://www.dcnews.ro/de-ce-l-a-sprijinit-germania-pe-traian-basescu-mircea-co-ea-arata-cum-profita-de-romania_447359.html#sthash.VTaOfimf.dpuf

„STRUCTUR’LE” AU ÎNVINS DIN NOU! DEBARCAREA LUI CRIN- NICI O LOVITURĂ DE TEATRU !

IAR AM AVUT DREPTATE!
CE SCRIA „JURNALUL DE CĂLĂRAŞI” CU 24 DE ORE ÎNAINTE DE RENUNŢAREA LUI CRIN ANTONESCU!

Într-adevăr, „Jurnalul de Călăraşi” avea, de mai multă vreme, pregătit acest material, iar el şi-a făcut locul pentru tipar exact în ziua de vineri, pentru ediţia de luni. Între momentul intrării în tipar al articolului şi declaraţia lui Crin Antonescu trecând doar 24 de ore. Iată ce scria „Jurnalul”:
ZICE LUMEA!… PE CRIN NU-L AGREEAZĂ… „STRUCTUR’LE“!

AM FOST PRIMII CARE AM FĂCUT PUBLIC- „SCENARIUL- CANDIDATUL DE PREŞEDINTE!”

În urmă cu peste un an am publicat articole care confirmau existenţa acestui scenariu! *Rând pe rând au căzut variantele Isărescu… Becali… Gâdea… Tăriceanu… Se caută un candidat de care nu a auzit nimeni… Iar acum varianta Mircea Diaconu- iepure de urmărire! *Desigur, până la toamnă (când se vor anunţa, oficial, candidaţii) mai e loc de multe surprize!

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Sunteți convinși că știți ceva despre Klaus Iohannis?!

uni seara, la ediţia specială a Jocurilor de putere de pe Realitatea tv, am avut posibilitatea să-i pun cîteva întrebări lui Crin Antonescu, beneficiar al unei intervenţii prin telefon. Prima şi cea mai importantă întrebare a fost dacă el, Crin Antonescu, garantează sută la sută pentru candidatul la Preşedinţie Klaus Johannis.

Cum sărbătorește România 96 de ani de la Unirea cu Basarabia

Joi, 27 martie, în cele mai importante orașe din România și Republica Moldova va fi celebrată împlinirea a 96 de ani de la Unire.

Lampioane tricolore vor fi lansate concomitent în peste 40 de orașe de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a marca 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În București, susținătorii reîntregirii naționale se vor prinde într-o horă a Unirii și vor lansa 27 de lampioane tricolore joi, 27 martie, la ora 19:00, în Piața Universității (zona la Fântână), pentru a semnala preambulul unității naționale.

Orașele importante sărbătoresc

Evenimente similare vor fi organizate în localitățile Alba-Iulia, Arad, Pitești, Bacău, Bălți, Botoșani, Brăila, Bârlad, Brașov, Buzău, Călărași, Reșița, Cluj-Napoca, Chișinău, Galați, Giurgiu, Târgu-Jiu, Petroșani, Iași, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Mureș, Nisporeni, Orhei, Balș, Ploiești, Zalău, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Timișoara, Tulcea, Râmnicu-Vâlcea, Vaslui, Adjud, Aleșd, Craiova, Urziceni, Oradea, Bistrița, Petroșani, Piatra Neamț.

„Semnalele pe care le primim tot mai des din partea populației din Republica Moldova indică în mod clar dorința de a trăi demn într-un stat puternic, reîntregit. Considerăm că anii până la împlinirea visului tuturor românilor – Unirea Basarabiei cu Țara-Mamă – pot fi numărați pe degetele de la o mână”, a declarat co-președintele Platformei unioniste Acțiunea 2012, Mihai Nicolae.
– See more at: http://www.dcnews.ro/cum-sarbatore-te-romania-96-de-ani-de-la-unirea-cu-basarabia_440032.html#sthash.QJAwNpyJ.dpuf