Totul despre cardul de sănătate ce va fi valabil de la 1 februarie

Autorităţile au decis ca din februarie românii să beneficieze de asistenţă medicală doar

în baza cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Cine îl refuză va fi obligat să plătească contravaloarea consultaţiei medicale Ştiri pe aceeaşi temă Cardul de sănătate. 12 întrebări şi răspunsuri Utilizarea cardului de sănătate va fi obligatorie de la 1 februarie Cât va plăti statul pentru tratamentele românilor în străinătate. Care… Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie de la 1 februarie 2015. Aşa prevede un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii. Cu alte cuvinte, un asigurat care de luna viitoare nu va avea cardul la el în momentul în care o să aibă nevoie de asistenţă medicală, exceptând urgenţele, va fi obligat să scoată bani din buzunar pentru a achita contravaloarea consultaţiei sau a investigaţiei medicale. Astfel, până la 1 februarie, se va face iniţierea cardurilor, de către medicii de familie, astfel încât acestea să devină active, susţine preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea. Asta dacă medicii şi-au achiziţionat cititoarele de card. Sunt însă mulţi care până acum nu au făcut-o. Nici măcar spitalele nu şi-au cumpărat aparatul necesar, cu toate că este deja prevăzut în buget. „Cu cititoarele e o mare problemă. Mie mi-a fost foarte greu să găsesc un cititor de card”, a explicat medicul de familie Rodica Tănăsescu. Cum se intră în posesia cardului de sănătate Distribuirea cardurilor de sănătate, prin intermediul serviciilor poştale, a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală. Până la 15 decembrie, aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate. Cardul de sănătate este înmânat titularului în baza unui act de identitate şi a semnăturii de primire. În situaţia în care, după minimum două prezentări la domiciliul asiguratului, cardul nu a putut fi predat, acesta mai poate fi ridicat în următoarele 20 de zile de la poştă, după care va fi înapoiat casei de asigurări teritoriale în evidenţa căreia se află asiguratul. De aici, documentul este trimis la medicul de familie care îl va înmâna pacientului. Cum se activează Concret, în momentul în care asiguratul ajunge la medicul de familie, documentul este introdus într-un cititor de card, iar pacientul trebuie să tasteze PIN-ul. „Acesta poate fi, spre exemplu, anul naşterii”, explică specialiştii, adăugând că pentru a funcţiona, cititorul de card trebuie conectat la un calculator sau laptop. Ulterior, medicul are acces la datele pacientului şi îi poate da acestuia trimiteri sau reţete compensate, după caz. Ba mai mult, cardul de sănătate este cheia de acces la Dosarul Electronic de Sănătate, în care medicul, cu acceptul pacientului, poate completa istoricul medical al acestuia. „Nicio dată medicală nu este obligatorie pe card. Spre exemplu, calitatea de donator de organe se inscripţionează pe card doar în baza unei declaraţii notariale. Practic, cardul validează serviciile pe care le primeşte pacientul şi decontarea lor se va face strict în baza acestuia. În dosarul electronic, medicul poate vedea doar sumarul de urgenţă, restul este vizibil doar la cererea pacientului”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). La ce foloseşte Cardul naţional de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta va face dovada prezenţei asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Mai exact, cardul de sănătate va fi unicul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale şi farmaceutice în sistemul asigurărilor de sănătate. Cardul va asigura accesul la servicii medicale şi farmaceutice decontate în sistem. Ce informaţii sunt trecute pe card La eliberare, cardul cu cip vine însoţit şi de o scrisoare în care se precizează ce informaţii vor fi stocate pe documentul electronic, mai exact datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele şi data naşterii. Fiecare card naţional de sănătate va mai conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere. Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie. În cazul în care datele de identificare de pe card sunt tipărite greşit, documentul va fi predat la Casa de Asigurări, care va elibera gratuit un alt card. Un proiect de act normativ care se află zilele acestea în dezbatere prevede că asiguratul va suporta costurile fabricării şi distribuirii cardului în cazul în care acesta îi este furat ori se deteriorează sau se pierde. Acelaşi lucru este valabil în cazul modificării datelor personale de identificare. „Asiguratul suportă contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia, în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum şi în situaţia modificării datelor personale de identificare”, se precizează în proiect. Eliberarea unui nou card naţional se face în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana respectivă. Până la eliberarea noului card, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei adeverinţe eliberate de casele de asigurări de sănătate. Familia are ultimul cuvânt în cazul donatorilor Chiar dacă opţiunea de a deveni donator de organe poate fi înscrisă pe cardul de sănătate la solicitarea asiguratului, familia este cea care are ultimul cuvânt şi care poate confirma sau nu dorinţa persoanei decedate de a-şi dona sau nu organele. „Există posibilitatea ca el să se fi răzgândit”, a explicat medicul Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant. „Noi am cerut ca această opţiune să fie scoasă de pe cardul de sănătate, dar s-a trecut peste noi. Exprimarea acestei opţiuni pe cardul naţional de sănătate nu va creşte în niciun caz numărul de donatori de organe. Asta pentru că medicii de familie nu sunt pregătiţi să ofere explicaţii cu privire la donarea de organe şi ce presupune acest lucru. Asiguratul va întreba cu siguranţă ce înseamnă donarea de organe, conotaţiile, care este condiţionarea. Şi atunci, medicul de familie ar trebui să dea nişte explicaţii pe care la ora actuală nu le cunoaşte”, explica doctorul Victor Zota la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut. Potrivit medicului, înscrierea ca şi donator de organe pe cardul de sănătate se face în urma unei declaraţii notariale pentru care nu se percepe nicio taxă. „Notarii fac pro-bono acest serviciu. Cu această ocazie, ei sunt înscrişi şi în registrul naţional al donatorilor post-mortem care are două servere la Ministerul Sănătăţii. Însă, la un an şi jumătate de la funcţionare, în el sunt doar 30 de persoane”, a precizat Victor Zota. Dat fiind faptul că sunt multe motive pentru care o persoană se poate răzgândi în privinţa donării organelor, medicii care sunt implicaţi în reţeaua de transplant iau decizia de a discuta cu familia, pentru a o întreba dacă menţine acordul dat în viaţă de donator sau nu, a continuat Zota, precizând că rata refuzului pentru donare este de aproape 20%.

Citeste mai mult: adev.ro/nhp9ab