USL a rezolvat LA SECRET problema Roşia Montană. PDL: „Noua lege a minelor este o dedicaţie clară”. DOCUMENT EXCLUSIV

După ce a picat la doar două voturi în Senat, noua lege a minelor, pusă pe hârtie de USL pentru a rezolva problema Roşia Montană după respingerea proiectul promovat de guvern, a trecut într-o şedinţă-fulger de comisiile pentru industrii şi administraţie ale Camerei Deputaţilor şi urmează să primească votul final marţi în plen, într-o formă aproape identică cu cea din Senat. Totul s-a desfăşurat într-o secretomanie totală, majoritatea USL punând proiectul gata scris pe masa comisiei, în format xerox, şi discutându-l la prima vedere, nu înainte de a decide că presa nu are acces la lucrări.
Explicaţia? ”S-a mai lucrat la nişte propuneri, ca să le dăm forma finală”, a precizat liderul deputaţilor liberali, George Scutaru. ”În final, a ieşit o lege pe care USL o susţiune, o promovează. Nu e o lege specială cu dedicaţie pentru o companie. Am vrut să evităm lucrul acesta. Pe primul loc e transparenţa şi interesul statului român”, a adăugat el. Din tabăra opoziţiei, fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, îl contrazice. ”E clar că o să găsim în spate amendamente luate în bloc din contractul Roşia Montană. Este o dedicaţie clară”, a declarat el, pentru gândul.
Cu toate acestea, preşedintele comisiei, pesedistul Iulian Iancu s-a lăudat cu ”o premieră”. ”Aveţi în premieră o lege care nu are precedent în România şi care oferă pentru prima dată un cadru de transparenţă şi elimină orice îngrijorare ar avea orice cetăţean din România pentru orice tip de resursă minerală. Îngrijorările dumneavostră sunt eliminate după ce acum luaţi frumos textul de lege şi ce nu vă place în el să ne spuneţi”, a parat el acuzaţiile privind lipsa de transparenţă.
Cu toate acestea, forma pe care deputaţii sunt chemaţi marţi să-şi dea votul final este aproape identică cu cea care a trecut prin Senat şi care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Roşia Montană. Chiar dacă denumirea nu este trecută explicit în lege, esenţa este aceeaşi. În legea sumată de USL, ”resursele minerale, care condiţionează direcţii strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securităţii regionale sau naţionale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea şi declasificarea lor făcându-se ”de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii competente în domeniul resurselor minerale”.
De asemenea, ”lucrările privind prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.
Resursele care fac obiectul noii legi sunt ”cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare, elemente disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcţii, rocile ornamentale, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele termominerale, apele minerale naturale carbogazoase şi necarbogazoase, nămolurile şi turbele terapeutice, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale terapeutice şi gazele care le însoţesc, apele de izvor, precum si reziduurile miniere din haldele şi iazurile de decantare”.
De asemenea, deputaţii au preluat din legea trecută prin Senat prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condiţiile în care autorităţile, în frunte cu guvernul, au susţinut că sin exploatarea de la Roşia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevenţelor, a impozitelor indirecte şi creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului.
Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria ”proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice şi sociale pe care statul şi/sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine direct sau indirect din proiectul respectiv sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului şi care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice”.
Deputaţii din comisiile de industrii şi administraţie au adoptat un amendament al PNL potrivit căruia titularii licenţei trebuie să folosească pentru extracţie „procedeele şi mijloacele tehnologice cele mai sigure, mai puţin dăunătoare pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei din zonele vizate”.
Şi în cazul exproprierilor se păstrează prevederile, acestea urmând să fie făcute de stat la propunerea titularului licenţei de exploatare care poate plăti şi despăgubirile.

Clauzele de confidenţialitate, interzise
Parlamentarii au decis, totodată, la propunerea PNL, ca statul să aibă drept de preemţiune asupra producţiei rezultate din exploatarea resurselor naturale, iar contractele încheiate cu companiile în acest sens să nu aibă clauze de confidenţialitate, care pot conduce la dezinformarea publicului.
De asemenea, potrivit noilor prevederi, publicul trebuie să aibă acces nerestricţionat la toate informaţiile legate de procesul de acordare a licenţelor de prospectare/ explorare/ exploatare şi de modul în care aceste proiecte sunt implementate, cu excepţia patentelor industriale şi a datelor cu caracter confidenţial protejate prin lege, indiferent dacă deţinătorul acestora este o entitate publică sau privată.
Potrivit unui amendament PNL adoptat, autorităţile competente au obligaţia să publice toate informaţiile legate de contractele prin care statul concesionează resursele naturale în vederea exploatării, cu excepţia patentelor industriale, care au caracter confidenţial, inclusiv documentaţia de achiziţie, lista scurtă a companiilor calificate, ofertele primite, câştigătoare şi necâştigătoare, şi termenii contractului, inclusiv identitatea beneficiarilor, cu excepţia eventualelor informaţii care sunt protejate de acte normative privind informaţiile clasificate
Totodată, situaţia privind toate sumele de bani plătite în mod legitim în procesul de obţinere a licenţelor de prospectare/explorare/exploatare, a avizelor aferente sau a contractelor cu statul trebuie să fie pusă la dispoziţia publicului.
Actul normativ urmează să primească votul final marţi, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

SURSA:GÂNDUL